Deficitul bugetar din Republica Moldova a atins 4% din PIB. Reformele de urgență și creditarea externă au provocat depășirea plafonului legal

Republica Moldova a încheiat anul financiar 2025 cu un deficit bugetar critic de 14,26 miliarde de lei, reprezentând 4% din PIB și depășind plafonul legal de 2,5%. Pe fondul crizelor succesive și al efectelor războiului din Ucraina, autoritățile de la Chișinău au apelat la împrumuturi masive, ridicând datoria publică totală la peste 37% din PIB, în ciuda creșterii substanțiale a veniturilor.

Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 4%. Plafonul public legal a fost încălcat din cauza crizelor regionale

În Republica Moldova, bugetul național a încheiat anul 2025 cu un deficit de 14,26 miliarde de lei, echivalentul a 4% din PIB, potrivit datelor prezentate luni, 25 mai 2026. Această evoluție îngrijorătoare este pusă de analiștii economici pe seama vulnerabilităților economice și a impactului de durată al războiului din Ucraina.

Deși veniturile și cheltuielile au crescut, autoritățile de la Chișinău admit că regula fiscală privind plafonarea deficitului nu a fost respectată în acest exercițiu financiar.

Potrivit proiectului privind executarea bugetară din 2025, ce va fi prezentat la Guvern, deficitul a fost cu 1,63 miliarde de lei mai mare decât în 2024. Acesta a depășit limita legală de 2,5% din PIB.

Oficialii din Republica Moldova explică abaterea prin includerea măsurilor din Planul de creștere economică 2025-2027.

Veniturile bugetului public au constituit 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 13,8% față de 2024, în timp ce cheltuielile au atins 139,86 miliarde de lei, cu 16,9 miliarde mai mult. PIB-ul a fost estimat la 353,5 miliarde de lei.

Guvernul de la Chișinău împrumută sume importante de bani pentru a acoperi golurile financiare din vistieria statului

În ceea ce privește bugetul de stat din Republica Moldova, veniturile totale au însumat 76,38 miliarde de lei, depășind cu 0,8% nivelul prevăzut după rectificări. Cheltuielile au fost executate în sumă de 92,09 miliarde de lei, cu aproape 2 miliarde de lei sub nivelul planificat inițial de autorități.

Deficitul bugetului de stat a ajuns astfel la circa 15,7 miliarde de lei, fiind cu 13,7% mai mic decât cel prognozat în varianta rectificată. Ca pondere în PIB, acest deficit public a reprezentat 4,44%.

Pentru acoperirea golului financiar, statul a utilizat active proprii de 4,1 miliarde de lei și a atras datorii de aproape 11 miliarde de lei. Din această sumă totală, circa 6,7 miliarde de lei reprezintă datorii interne, iar 4,3 miliarde sunt împrumuturi externe nete.

Totodată, pe parcursul anului au fost achitate obligații externe de aproape 7,9 miliarde de lei, iar la finalul perioadei, soldul mijloacelor bănești din conturi a constituit 5,5 miliarde de lei.

La finalul anului 2025, datoria totală de stat în Republica Moldova a atins 132,8 miliarde de lei, adică 37,6% din PIB.

Guvernul menționează că execuția bugetară a fost grav afectată de factori externi și interni nefavorabili, printre care se numără:

• reducerea dramatică a cererii externe,
• scăderea exporturilor,
• inflația ridicată,
• majorarea tarifelor la resursele energetice,
• dificultățile acute de finanțare generate direct de contextul regional deosebit de instabil.

Indicator Economic (Anul 2025)	Valoare (Miliarde MDL)	Pondere în PIB / Evoluție brută vs. 2024	Statut / Observații oficiale
Produsul Intern Brut (PIB)	353,50 mld. lei	+29,6 mld. lei (de la 323,9 mld.)	Estimare realizată la finalul anului
Venituri Buget Public Național	125,60 mld. lei	Creștere cu 13,8% (+15,26 mld. lei)	Dinamică pozitivă a încasărilor
Cheltuieli Buget Public Național	139,86 mld. lei	Creștere cu 16,9 mld. lei vs. 2024	Majorări dictate de agenda de reforme
Deficit Buget Public Național	14,26 mld. lei	4,0% din PIB	Plafonul legal (2,5% din PIB) a fost depășit
Deficit strict al Bugetului de Stat	~15,70 mld. lei	4,44% din PIB	Cu 13,7% mai mic decât cel rectificat
Finanțare prin datorii noi	~11,00 mld. lei	6,7 mld. (interne) / 4,3 mld. (externe)	Sume utilizate pentru acoperirea golului fiscal
Datoria de Stat Totală	132,80 mld. lei	37,6% din PIB	Influențată de inflație și tarifele la energie

 

Ce estimări are Anca Dragu, șefa Băncii Naționale a Moldovei, pentru anul 2026

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, avertizează că Republica Moldova se confruntă cu presiuni economice severe, prognoza de inflație pentru anul 2026 fiind revizuită masiv în creștere, de la 4,7% la 8,1%.

Această accelerare bruscă este pusă pe seama factorilor externi, în special a șocurilor geopolitice asupra prețurilor la energie și petrol declanșate de conflictul recent din Iran.

Potrivit oficialului, scumpirile au propulsat inflația la un nivel de 6,7% în luna aprilie, evoluție care a determinat banca centrală de la Chișinău să majoreze de urgență rata de politică monetară de la 5% la 6,5%. Vedem că inflația accelerează din această presiune externă, factori pe care nu avem cum să îi controlăm, a explicat șefa BNM.

În ciuda crizelor de la începutul anului, Dragu a subliniat că 2025 a fost un an favorabil, cu un avans economic de 2,4% și o creștere masivă a investițiilor de 22%. Pentru anul curent, 2026, estimările băncii centrale indică o temperare ușoară a ritmului de dezvoltare, Produsul Intern Brut urmând să bifeze o creștere în jurul valorii de 2%, datorită rezilienței sistemului bancar comercial de peste Prut.

„În vara lui 2025 începeam reducerea ratei de politică monetară şi ajungeam cu această variabilă la 5%. Începerea noului şoc în ceea ce priveşte preţurile la energie şi la petrol ne găseşte în coridorul de ţintire a inflaţiei, cu o rată de politică monetară de 5%.

Din păcate, vedem în martie şi în aprilie că inflaţia accelerează din această presiune externă, cum spuneaţi, factori pe care nu prea avem cum să îi controlăm, astfel încât inflaţia în aprilie ajunge la 6,7%, ceea ce conduce şi la o majorare a ratei de politică monetară.

În prezent, după ultima decizie de politică monetară, această rată de bază în economie este la 6,5%. Cele mai recente estimări arată că media ratei inflaţiei pentru 2026 ar putea fi undeva la puţin peste 8%, respectiv 8,1%, o creştere semnificativă faţă de prognoza iniţială, înainte de conflictul din Iran, de aproximativ 4,7%. Vă spuneam, totuşi, că anul 2025 a fost un an economic foarte bun.

În ciuda acelui moment de la începutul anului, criza, pe care evoluţia pieţei arată că am administrat-o într-o manieră credibilă, a făcut ca băncile, activitatea bancară şi economia să continue în forţă, ducând la această creştere economică de 2,4% în 2025, cu investiţii de 22%.

În ciuda acestor probleme de început, 2025 este un an favorabil creşterii economice, iar pentru 2026 vedem o creştere economică undeva în jur de 2% şi, cum spuneam, o inflaţie medie de 8,1%”, a declarat Anca Dragu tot azi, 25 mai.