Fraudele online care îi lasă fără bani pe pensionari. La ce trebuie să fie atenți seniorii

Într-o lume în care un mesaj pe telefon sau un e-mail aparent banal poate ascunde o înșelătorie bine construită, pensionarii devin tot mai des ținta infractorilor cibernetici. De la apeluri false și amenzi inventate până la investiții fictive și site-uri care par oficiale, pericolul este mai aproape de pensionari decât pare și poate duce la pierderea economiilor de o viață în doar câteva minute.

Fraudele online care îi vizează pe pensionari au crescut în ultimii ani. La ce trebuie să fie atenți seniorii?

Escrocheriile bancare și fraudele online care îi vizează pe pensionari au crescut în ultimii ani. Seniorii pierd uneori economiile de o viață în doar câteva minute din cauza unor apeluri false, a unor SMS-uri înșelătoare sau a unor investiții false promovate în mediul online.

Aceste înșelătorii par la început obișnuite. De fapt, scopul este să fie obținute datele bancare și accesul la conturi. Experții afirmă că atacatorii folosesc tot mai des manipularea emoțională și profită de faptul că mulți vârstnici folosesc aplicații bancare sau plăți online fără să cunoască bine riscurile.

Infractorii cibernetici folosesc metode tot mai avansate de phishing prin e-mail și reușesc să își „selecteze” victimele în funcție de vârstă, ocupație și vulnerabilitățile fiecăruia. Această abordare personalizată le permite să creeze situații false foarte credibile, adaptate vieții și preocupărilor fiecărui utilizator de internet.

Pensionarii părinți/bunici reprezintă o categorie vulnerabilă, fiind vizați prin mesaje care exploatează emoțiile și nevoia de protecție. Prin metoda „Bună, mamă! Bună, tată!”, infractorii trimit mesaje pe WhatsApp de pe numere necunoscute și pretind că sunt copiii victimei, cerând bani urgent, de obicei sub pretextul că telefonul lor este stricat.

Pensionarii șoferi sunt și ei expuși riscurilor deoarece sunt folosite fraude care imită instituții oficiale. Infractorii trimit e-mailuri sau SMS-uri care par a fi de la Poliție sau Ghișeul.ro și anunță amenzi rutiere false, care trebuie plătite rapid prin site-uri copiate. În mod similar, sunt utilizate platforme neautorizate care imită site-urile oficiale pentru plata Rovinietei sau a taxei de pod, încasând banii fără a elibera documente și colectând datele cardurilor. De asemenea, piața auto second-hand este afectată de anunțuri false cu prețuri foarte mici, în care se solicită un avans pentru rezervarea unei mașini care, de fapt, nu există sau nu este disponibilă.

Pensionarii sunt vizați în mod special prin tehnici de inginerie socială precum „Vishing”, adică fraude prin telefon, în care atacatorii se dau drept medici, avocați, polițiști sau angajați ai băncii. Aceștia folosesc „Metoda Accidentul”, adaptată mediului online, ori oferă fals ajutor pentru „securizarea” economiilor, cu scopul de a obține datele bancare sau bani.

Pensionarii sunt ademeniți și prin site-uri false care promit cupoane de pensie, recalculări sau diverse bonusuri de sărbători, toate având ca scop furtul datelor personale. Metoda „Fake Tech Support” constă în mesaje de tip pop-up care anunță în mod fals că dispozitivul este infectat, după care victimele sunt direcționate către așa-ziși specialiști care cer acces de la distanță la computer, preluând astfel controlul asupra acestuia.

Victimelor le este rușine să vorbească

Specialiștii spun că o problemă importantă este că multe victime nu vorbesc despre ce li s-a întâmplat deoarece se tem să nu fie considerate naive. Președintele Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, Alexandra Dobre, a spus că mulți oameni evită să vorbească după ce au fost păcăliți de teamă să nu fie judecați, dar a subliniat că oricine poate deveni victima unei fraude bine făcute.

„Mulți oameni evită să vorbească după ce au fost păcăliți, de teamă să nu fie judecați. În realitate, oricine poate deveni victima unei fraude bine construite. Tocmai de aceea educația și dialogul sunt esențiale”, a punctat Dobre.

România va lansa o campanie națională dedicată educației financiare și securității digitale pentru seniori

În acest context, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, împreună cu ING România, va lansa pe 28 mai o campanie națională dedicată educației financiare și securității digitale pentru seniori. Această campanie va începe în București, iar apoi va continua în Constanța, Timișoara și Brașov. În cadrul ei, persoanele vârstnice vor participa la ateliere practice și la sesiuni interactive, în care vor învăța cum să își protejeze banii și datele personale.

Va fi prezentat și primul studiu realizat în România despre efectele fraudelor bancare și online asupra persoanelor în vârstă. Ambasadorul campaniei este Sanda Țăranu, care susține că informarea corectă și dialogul sunt cele mai importante metode de protecție pentru seniori în fața fraudelor din mediul digital.