Politica românească traversează cea mai tensionată perioadă. Alexandru Coita avertizează asupra riscului: Ani de reforme amânate au dus la un stat slab și disfuncțional

Politica românească traversează o perioadă de transformări profunde, marcată de confruntări directe între actorii politici și de decizii care pot influența direcția țării în următorii ani. Analistul politic Alexandru Coita susține că România se află într-un moment critic, în care reformele amânate și slăbiciunile instituționale se intersectează cu provocări majore interne și externe. Într-o analiză publicată pe pagina sa oficială, acesta vorbește despre rolul principalilor lideri politici, despre viitorul președintelui Nicușor Dan și despre scenariile care pot modela evoluția scenei politice.

Politica românească a ieșit din „logica de laborator” și a intrat într-o confruntare directă

Analistul politic Alexandru Coita consideră că politica românească a trecut, în ultimele săptămâni, printr-o schimbare de paradigmă, abandonând jocurile discrete și intrând într-o etapă a confruntărilor publice și directe.

În opinia sa, această transformare era inevitabilă, însă vine într-un moment extrem de complicat pentru România, pe fondul acumulării unor probleme structurale care afectează funcționarea statului.

„Bună dimineața și bun venit în minunata lume nouă a politicii românești. Poate nu este minunată, poate nu este nici nouă, dar măcar este politică.

Să explic. În ultima lună și jumătate politica din România a ieșit din logica de laborator și a intrat în cea de ring de box, în care luptele se duc la vedere, fără mănuși. Este bine? Este rău? Greu de zis. Însă cu siguranță era necesar să se întâmple și asta”, a scris Coita.

Acesta apreciază că instituțiile publice nu mai reușesc să răspundă eficient cerințelor societății, în condițiile în care diferite categorii sociale așteaptă servicii publice mai bune și o administrație mai performantă.

„Problema este că se întâmplă în cel mai prost moment pentru România. Ani de reforme amânate au dus la o situație în care aparatul de stat, slab și disfuncțional, este incapabil să mai răspundă aspirațiilor unei societăți adaptate la realitățile lumii în care trăim.

Antreprenori, pensionari, corporatiști și agricultori așteaptă de la stat eficiență, respect și servicii de calitate, în timp ce aparatul birocratic a rămas într-o logică extractivă, a sinecurilor, procedurilor învechite și a evitării deciziilor”, a arătat analistul.

Alexandru Coita compară două direcții posibile pentru viitorul României

În analiza sa, Alexandru Coita afirmă că România se află în fața unor examene importante care vor influența poziționarea strategică a țării în următorii ani.

El susține că provocările legate de agențiile de rating, implementarea reformelor asumate prin PNRR, inițiativa SAFE și obiectivul aderării la OECD obligă România să își definească mai clar identitatea și rolul în regiune.

„Asta pe fondul în care România are de dat examene importante, care vor decide dacă mergem înainte pe drumul Occidentului și al modernizării sau intrăm într-o logică de stat slab situat în zona gri a hărților geopolitice globale.

Dincolo de sabia lui Damocles a agențiilor de rating, dincolo de jaloanele PNRR, de provocarea SAFE și de oportunitatea aderării la OECD pe care nu avem voie să o ratăm, România trebuie acum să își asume în mod tranșant un rol, o identitate și o direcție proprii”, a precizat Coita.

Analistul consideră că modelul pe care România ar trebui să îl urmeze este cel al Poloniei, pe care îl descrie drept un exemplu de stat reformat, eficient și capabil să își promoveze interesele economice și externe.

„Drumul pe care ar trebui să îl alegem este cel al Poloniei: un stat reformat, eficient, întărit și capabil să proiecteze forță economică și să gestioneze în mod asertiv o agendă externă capabilă să răspundă așteptărilor legitime ale cetățenilor.

Un altul, pe care vom merge implicit în lipsa unei schimbări brutale a mentalităților clasei politice, este cel al unui stat periferic, irelevant și mediocru, dominat de instabilitate și aflat la cheremul intereselor trecătoare ale actorilor geopolitici”, a avertizat acesta.

Coita apreciază că responsabilitatea evitării acestui scenariu revine în primul rând clasei politice, deși recunoaște că premisele actuale nu sunt favorabile.

Bolojan și Simion, evidențiați drept principalii câștigători politici ai momentului

Analistul susține că doi lideri politici au reușit să își consolideze semnificativ poziția în ultima perioadă, fiecare adresându-se unor categorii distincte de electorat.

Potrivit lui Coita, Ilie Bolojan a devenit reprezentativ pentru segmentul urban, pro-european și orientat către modernizare, în timp ce George Simion a reușit să capitalizeze nemulțumirile electoratului anti-sistem.

„Pentru că vorbeam de clasa politică, este necesar să remarcăm performanța excepțională a doi actori politici, Bolojan și Simion care, fiecare în felul său, a reușit să consolideze în mod decisiv o mișcare politică ancorată într-o agendă reală a populației și în bazine demografice bine definite.

În cazul lui Bolojan, electoratul urban, pro-european, cu educație și venituri peste medie și care dorește o modernizare care să transforme România într-o țară europeană „normală” (orice ar însemna asta). În cazul lui Simion, electoratul anti-sistem, dezamăgit de clasa politică și dispus să susțină o agendă națională mai asertivă”, a explicat analistul.

În ceea ce îl privește pe președintele Nicușor Dan, Coita afirmă că acesta se află într-un moment de cotitură și trebuie să decidă dacă va juca un rol activ în definirea unor proiecte strategice pentru România sau dacă va adopta o poziție mai distantă față de conflictele politice.

„De cealaltă parte, președintele Dan a înțeles probabil că arena politică este o menajerie și nu o ecuație abstractă și că, pentru a o gestiona, psihologia este o disciplină mai relevantă decât matematica. Momentul de aseară marchează finalul unui început de mandat dificil pentru el și duce președinția către o bifurcație clară.

Președintele poate alege acest moment pentru a marca un nou început pentru mandatul său, arătând ca a înțeles lecția politicienilor și își poate reorienta prioritățile câtre două direcții: promovarea unor proiecte de țară esențiale în plan intern și definirea unei strategii de politică externă care să devină o marcă de identitate pentru România. (…)

Cealaltă cale pentru Președinte o constituie detașarea de luptă politică și Iohannizarea treptată, sau insistența de a ignora logica partidelor, cu stație finală suspendare”, a scris acesta.

PSD și Sorin Grindeanu sunt puși în fața celui mai dificil test politic

O parte importantă a analizei este dedicată PSD și liderului interimar Sorin Grindeanu, despre care Coita afirmă că trebuie să demonstreze capacitatea partidului de a guverna într-o perioadă de criză și transformare.

Analistul susține că social-democrații trebuie să găsească un echilibru între reformele necesare și protejarea propriului electorat.

„Nu în cele din urmă, PSD și Grindeanu sunt chemați la cel mai important și mai dur test al existenței lor politice. PSD trebuie să arate că poate guverna și în criză și că poate găsi un echilibru între nevoia urgentă de modernizare a statului și nevoile electoratului său de bază care cer o abordare graduală și protecție”, a afirmat Coita.

Totodată, acesta estimează că o colaborare viitoare între PSD și AUR este probabilă și consideră că o astfel de evoluție ar reprezenta o etapă firească în dinamica actuală a scenei politice.

„Mai devreme sau mai târziu, probabil PSD va coopta la guvernare partidul AUR, care se află într-un proces de „melonizare” accelerată. Asta era oricum logic și previzibil, ținând cont că alternativa ar fi fost un AUR capabil să preia singur (sau aproape singur) guvernarea în 2028, fără a fi fost testat și îmblânzit în prealabil”, a scris analistul.

În final, Alexandru Coita a comentat și posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, subiect aflat tot mai des în discursul public al liderilor politici.

„Desigur, mai există și varianta alegerilor anticipate. Văd ca mai toți politicienii afirmă că «au curaj» să meargă acolo. Sunt curios dacă au curaj să gestioneze și consecințele”, a concluzionat acesta.