România trebuie să accelereze digitalizarea în 2026–2027 prin cartea de identitate electronică, semnătura digitală și portofelul digital
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat vineri, 17 aprilie 2026, că digitalizarea României ar putea avansa singură mai rapid dacă ar fi puse în practică trei lucruri importante: cartea de identitate electronică, semnătura digitală ușor de folosit și un portofel digital.
El a mai afirmat că în anii 2026 și 2027 ar trebui făcut un progres mare în domeniul digital. În opinia sa, dacă „portofelul digital” este introdus corect și rapid, acest lucru ar grăbi automat procesul de digitalizare. Oficialul român a explicat că aceste trei elemente – semnătura electronică accesibilă, buletinul electronic folosit pe scară largă și portofelul digital – ar trebui implementate cât mai repede. El a spus că portofelul digital ar funcționa ca o aplicație în care cetățenii își pot păstra documentele oficiale, care pot fi folosite și semnate electronic, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private.
Darău a menționat că este important ca și firmele private să poată dezvolta astfel de soluții. În opinia lui, dacă acest sistem ar fi bine construit, digitalizarea ar putea accelera în mod natural. El a observat că încercările anterioare ale României de a digitaliza administrația, făcute pe perioade lungi și într-un mod grăbit, nu au avut rezultatele așteptate.
Darău a spus că prioritatea în prezent este combinarea acestor trei elemente și că, dacă sunt implementate corect, ele ar trebui să fie folosite de cetățeni, instituții și companii, ceea ce ar duce la o modernizare digitală importantă în următorii ani.
„Prioritatea ar fi, eu aş spune, să deblocăm şi să implementăm o tripletă care înseamnă o semnătură digitală democratizată, adică uşor accesibilă, carte de identitate electronică folosită cât mai larg şi acel wallet, care este şi o obligaţie europeană.
Pentru că asta, practic, va însemna că vom avea un fel de portofel digital cu acte, sau hârtii oficiale care pot fi implementate şi semnate, fie prin aplicaţii de stat, fie prin aplicaţii private şi e foarte important să permitem şi privaţilor să dezvolte şi acela, cred eu, vă spun şi pe experienţa din software, cred că va fi punctul sau lacătul care, dacă se va deschide, se va întâmpla un fel de digitalizare accelerată de la sine.
Prioritatea pentru acest an este, v-am zis, combinaţia dintre wallet, semnătură şi identitate digitală. Şi dacă e bine făcută, dacă este extensibilă, ar trebui să o folosească aproape orice cetăţean, orice instituţie şi orice companie privată. (…)
Eu cred că în 2026 şi 2027 trebuie să facem un salt digital, să zic aşa, major. Suntem într-un fel condamnaţi să-l facem mult mai târziu decât ar fi trebuit să-l facem în trecut şi v-am zis, am încredere că dacă se implementează bine şi repede wallet-ul cu tot ce înseamnă, accelerăm digitalizarea”, a punctat Darău.
Despre cartea electronică de identitate
Cartea electronică de identitate (CEI) este un document modern de identitate, de dimensiunea unui card bancar (format ID1), cu nivel ridicat de securitate și protecție împotriva falsificării. Acesta permite titularului să își dovedească identitatea atât fizic, cât și în mediul digital și să acceseze servicii publice și private. De asemenea, CEI respectă standardele europene și internaționale pentru documente de călătorie și poate fi folosită pentru deplasarea în statele membre ale Uniunii Europene și în Spațiul Schengen.
Pe partea vizibilă a documentului sunt tipărite elemente precum drapelele Uniunii Europene și României, stema țării, datele personale ale titularului, numărul actului de identitate, data expirării, numărul CAN, semnătura olografă și simbolul care indică faptul că este un document electronic. Pe verso se regăsesc cipul electronic, data emiterii și autoritatea emitentă, fotografia titularului, codul „ROU” și zona MRZ, utilizată pentru citirea automată a datelor.
În formatul electronic, cartea conține informații precum numele, prenumele, sexul, cetățenia, data nașterii, CNP-ul și semnătura olografă, dar și prenumele părinților, locul nașterii, imaginea facială, adresa de domiciliu sau de reședință și, în anumite cazuri, amprentele a două degete. De asemenea, sunt incluse certificate digitale pentru autentificare și semnătură electronică.
Datele biometrice, adică imaginea facială și amprentele digitale, sunt colectate pentru a crește securitatea documentului și pentru a preveni fraudele de identitate. Amprentele sunt șterse automat din sistem după eliberarea cărții sau după cel mult trei luni de la data programată pentru ridicare, fără posibilitatea de recuperare. Copiii între 0 și 12 ani nu sunt amprentați, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil din motive fizice, amprentele nu sunt preluate.
Cartea electronică de identitate include gratuit certificate digitale emise de Ministerul Afacerilor Interne, care permit autentificarea în sistemele statului și ale unor entități private, precum și semnarea electronică a documentelor. Aceste semnături au aceeași valoare legală ca semnătura olografă. La cerere, se pot adăuga și certificate pentru semnătură electronică calificată, valabile în România și în Uniunea Europeană, contra cost, prin furnizori autorizați.
Documentul este realizat conform celor mai înalte standarde de securitate internațională și include un cip certificat EAL6+. Datele sunt protejate criptografic, iar singurele modificări posibile sunt cele legate de adresa de domiciliu sau reședință, care pot fi actualizate de autorități, sau emiterea unui nou document pentru schimbarea altor date. Accesul la informații este controlat prin protocoale de securitate precum BAC și EAC, iar datele biometrice pot fi accesate doar de autorități special desemnate, cum ar fi poliția sau instituțiile de securitate.
Cartea de identitate simplă (CIS) este un document asemănător ca format, dar are un nivel de securitate mai redus. Ea permite doar dovedirea identității pe teritoriul României, nu conține date electronice și nu poate fi folosită pentru călătorii în afara țării.
Ce este Portofelul European de Identitate Digitală?
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) sprijină implementarea Portofelului European de Identitate Digitală, un instrument menit să modernizeze relația dintre cetățeni, companii și administrație și să reducă birocrația.
Acest portofel digital va permite fiecărui cetățean să păstreze într-un singur loc versiuni electronice ale documentelor importante, precum cartea de identitate, permisul de conducere, diplomele, atestatele, documentele medicale sau de călătorie. Prin intermediul lui, utilizatorii își vor putea dovedi identitatea atât online, cât și în interacțiunile directe, se vor putea autentifica în sisteme publice și private în condiții de securitate ridicată și vor transmite doar informațiile strict necesare către instituțiile sau organizațiile cu care interacționează.
Proiectul este reglementat la nivel european prin Regulamentul eIDAS și presupune ca toate statele membre ale Uniunii Europene să folosească sisteme compatibile între ele. Din acest motiv, soluția dezvoltată de România trebuie să respecte standarde comune de securitate și interoperabilitate. La nivel european, termenul stabilit pentru punerea în funcțiune a infrastructurii este 25 decembrie 2026.
Pentru MIPE, acest portofel digital reprezintă un element central în procesul de digitalizare finanțat din fonduri europene. Scopul este reducerea interacțiunilor administrative inutile, eliminarea copierii documentelor și simplificarea procedurilor repetitive. În acest context, identitatea digitală și semnătura electronică sunt văzute ca elemente de bază ale unui sistem public mai eficient și mai adaptat nevoilor cetățenilor.
Tema a fost discutată în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Victoria, la care au participat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, secretarul de stat Mădălina Marcu, ministrul Irineu Darău, secretarul de stat din MAI Bogdan Despescu, secretarul de stat MIPE Alina Gîrbea, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri și ai societății civile.
Implementarea unui astfel de proiect necesită colaborare între instituții și dialog constant cu utilizatorii finali ai serviciilor digitale. Coordonarea la nivel guvernamental este considerată esențială pentru accelerarea procesului și pentru alinierea tuturor eforturilor administrative.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei infrastructuri digitale moderne, care să facă interacțiunea dintre cetățeni, companii și stat mai rapidă, mai simplă și mai sigură.
Despre semnătura electronică
Conform Hotărârii Guvernului nr. 89/2020 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Digitalizarea României, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) are atribuția de organism de supraveghere pentru prestatorii calificați de servicii de încredere stabiliți pe teritoriul României. De asemenea, ADR poate lua măsuri, după caz, în legătură cu prestatorii necalificați de servicii de încredere din România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, care reglementează identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și abrogă Directiva 1999/93/CE.
Statutul de prestator calificat de servicii de încredere este acordat de organismul de supraveghere, în baza prevederilor aceluiași regulament european. Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 910/2014, semnăturile și sigiliile electronice care se bazează pe certificate calificate emise de prestatori de servicii de încredere calificați, incluși în lista oficială publicată la nivelul Uniunii Europene, sunt recunoscute și valabile în toate statele membre, inclusiv în România, indiferent de țara în care este stabilit prestatorul care a emis certificatul, conform articolului 25 alineatul (3) din regulament.
Lista completă a prestatorilor de servicii de încredere calificați din statele membre ale Uniunii Europene poate fi consultată la adresa oficială. Pentru informații privind modul de verificare a prestatorilor calificați și a serviciilor oferite de aceștia, este disponibil un ghid dedicat.
GHID semnătura digitală
