Banii nu le mai ajung românilor. Adrian Negrescu explică greșelile care ne golesc conturile și cum putem economisi din salariu

Tot mai mulți români întâmpină dificultăți în gestionarea veniturilor lunare, pe fondul creșterii prețurilor și al cheltuielilor cotidiene. Economistul Adrian Negrescu atrage atenția că problemele financiare nu sunt provocate întotdeauna exclusiv de nivelul salariilor, ci și de modul în care sunt administrați banii. Acesta prezintă câteva reguli simple de economisire, care pot ajuta familiile să își organizeze mai bine bugetul și să evite împrumuturile pentru cheltuieli neprevăzute.

Adrian Negrescu: Tot mai mulți români spun că nu le mai ajung banii

Economistul Adrian Negrescu a atras atenția, într-o postare pe Facebook, asupra dificultăților financiare cu care se confruntă tot mai mulți români. Potrivit acestuia, întrebările legate de insuficiența veniturilor și de creșterea costului vieții au devenit tot mai frecvente.

„Nu ne mai ajung banii. Ce ne facem? O întrebare pe care o primesc tot mai des pe stradă, la metrou, în magazine. Sunt tot mai mulți oameni care mă întreabă ce să facă. Asta dincolo de clasica întrebare – când scăpăm de ăștia, că ne-au sărăcit?”, a scris economistul.

Adrian Negrescu consideră că, deși în anumite situații veniturile sunt într-adevăr insuficiente, o altă problemă importantă este lipsa educației financiare.

În opinia sa, multe persoane nu au învățat să își gestioneze eficient salariul, ceea ce poate duce la cheltuieli necontrolate și la imposibilitatea constituirii unor economii.

Economistul susține că soluțiile nu trebuie căutate neapărat în investiții riscante sau în metode de îmbogățire rapidă, ci în câteva obiceiuri financiare simple, folosite inclusiv de generațiile anterioare.

Prima regulă pentru economisire. Cum ar trebui împărțit salariul

Una dintre principalele recomandări ale economistului este împărțirea banilor imediat după încasarea salariului.

Potrivit acestuia, fiecare persoană ar trebui să stabilească încă de la începutul lunii ce sume sunt necesare pentru chirie, rate, facturi, alimente și transport, dar și ce bani pot fi direcționați către economii sau situații neprevăzute.

„Prima regulă este cea mai simplă: banii se împart în ziua în care îi primim. O parte merge la chirie, rate și facturi, una la mâncare, una la transport, una la economii și una la urgențe.”

Adrian Negrescu amintește că această metodă era utilizată în trecut de multe familii, care separau fizic banii pentru diferite categorii de cheltuieli.

În prezent, aceeași strategie poate fi aplicată prin intermediul aplicațiilor bancare, folosind conturi sau subconturi separate.

Organizarea bugetului de la începutul lunii poate reduce riscul cheltuirii banilor destinați obligațiilor esențiale.

Câți bani ar trebui economisiți lunar dintr-un salariu de 5.000 de lei

Economistul recomandă ca economisirea să devină o prioritate imediat după încasarea salariului, nu o activitate realizată doar dacă mai rămân bani la finalul lunii.

Acesta propune ca, acolo unde veniturile permit, 10% din salariu să fie transferat automat într-un cont de economii.

„A doua regulă este cea mai importantă și cea mai rar respectată: întâi te plătești pe tine. Zece la sută din salariu ar trebui puși deoparte imediat, nu la sfârșitul lunii, „dacă rămâne ceva”.”

În cazul unui salariu lunar de 5.000 de lei, economisirea a 10% ar însemna 500 de lei pe lună.

După un an, suma acumulată ar ajunge la 6.000 de lei, fără a lua în calcul eventualele dobânzi.

Potrivit economistului, o asemenea rezervă financiară ar putea acoperi anumite cheltuieli neprevăzute, reducând nevoia contractării unui credit de nevoi personale.

Cheltuielile mici care pot afecta bugetul familiei

Adrian Negrescu atrage atenția că o parte importantă a banilor poate fi cheltuită pe produse și servicii cumpărate frecvent, fără o evidență clară.

Printre exemplele menționate se numără cafeaua cumpărată din oraș, comenzile de mâncare, abonamentele uitate și cumpărăturile impulsive.

Deși fiecare cheltuială poate părea nesemnificativă, sumele acumulate pe parcursul unei luni pot ajunge la câteva sute de lei.

Economistul recomandă monitorizarea tuturor cheltuielilor timp de o lună, pentru identificarea celor care pot fi reduse sau eliminate.

În opinia sa, nu este necesară renunțarea la toate micile plăceri, ci identificarea acelor obiceiuri care afectează cel mai mult bugetul.

O altă recomandare vizează cumpărăturile făcute din impuls.

„Pentru cumpărăturile făcute din impuls, regula cea mai eficientă este și cea mai simplă: ce vrei să cumperi azi, cumperi mâine. Dacă a doua zi încă îți dorești lucrul respectiv, cumpără-l. Dacă nu, tocmai ai economisit niște bani.”

Cum pot economisi românii la cumpărăturile obișnuite

Potrivit economistului, economiile importante nu provin neapărat din renunțarea la achiziții costisitoare, realizate ocazional, ci din optimizarea cumpărăturilor repetate.

Produsele alimentare și cele de uz casnic, precum carnea, cartofii, pastele, cafeaua, săpunul sau hârtia igienică, pot genera diferențe importante în bugetul lunar.

Adrian Negrescu recomandă cumpărarea acestora la promoție sau în cantități mai mari, atunci când prețul este avantajos și produsele pot fi utilizate înainte de expirare.

Economistul consideră că stabilirea unui buget separat pentru fiecare categorie de cheltuieli poate limita achizițiile inutile.

În acest fel, familiile își pot controla mai eficient cheltuielile curente și pot păstra bani pentru alte necesități.

Fondul de urgență. Câți bani ar trebui să aibă o familie puși deoparte

Un alt element important al administrării veniturilor este constituirea unui fond de urgență.

Adrian Negrescu consideră că fiecare familie ar trebui să aibă o rezervă financiară echivalentă cu cel puțin un salariu, pentru a putea face față unor situații neprevăzute.

„Fondul de urgență este centura de siguranță a oricărei familii. Ar trebui să ajungă la cel puțin un salariu și se construiește încet, cu 100–150 de lei pe săptămână, nu peste noapte.”

Această rezervă poate fi utilizată în cazul unor reparații urgente la mașină, al unor facturi neașteptat de mari sau al altor cheltuieli care nu pot fi amânate.

Potrivit economistului, existența unui asemenea fond poate reduce dependența de creditele costisitoare.

Greșeala financiară făcută după o majorare de salariu

Adrian Negrescu avertizează și asupra tendinței de a crește cheltuielile imediat după obținerea unor venituri mai mari.

Potrivit acestuia, majorările salariale sunt adesea urmate de achiziționarea unor produse mai scumpe, de schimbarea mașinii sau de creșterea bugetului pentru vacanțe.

Deși îmbunătățirea nivelului de trai este firească, economistul consideră că o parte din veniturile suplimentare ar trebui direcționată către economii.

„Mulți oameni rămân pe loc financiar tocmai pentru că, la fiecare leu în plus, cheltuielile cresc cu un leu și jumătate.”

Acesta recomandă menținerea unui echilibru între îmbunătățirea stilului de viață și acumularea unei rezerve financiare.

Economisirea nu este posibilă pentru toate familiile. Ce spune Adrian Negrescu

Economistul recunoaște că recomandările privind administrarea banilor nu pot compensa în toate situațiile nivelul redus al veniturilor.

Pentru familiile care trăiesc din salariul minim și trebuie să plătească o chirie într-un oraș mare, economisirea a 10% din venituri poate fi imposibilă.

„Trebuie spus și cinstit: aceste reguli nu rezolvă totul. Pentru familia care trăiește cu salariul minim și plătește chirie într-un oraș mare, economisirea a 10% poate fi imposibilă, oricâtă disciplină ar avea.”

Adrian Negrescu subliniază că educația financiară nu poate înlocui salariile decente, prețurile accesibile la utilități sau stabilitatea regulilor fiscale.

Cu toate acestea, consideră că organizarea veniturilor reprezintă una dintre puținele măsuri pe care oamenii le pot aplica individual pentru a-și proteja situația financiară.

„Iar într-o perioadă în care prețurile cresc de la o lună la alta, un plan pentru salariu nu este un moft, ci o formă de protecție. Putem începe chiar de la următorul salariu: mutăm 10% într-un cont separat și uităm de ei. Peste un an vom fi surprinși cât de mult contează”, a concluzionat economistul.