România pierde miliarde de lei din cauza plasticului nereciclat. Cât a plătit statul către Uniunea Europeană

România a achitat peste 5 miliarde de lei la bugetul Uniunii Europene, în perioada ianuarie 2021 – octombrie 2025, pentru deșeurile de ambalaje din plastic care nu au fost reciclate. Suma, echivalentă cu aproape un miliard de euro, evidențiază problemele sistemului național de colectare și reciclare, potrivit unei analize realizate de specialiștii Deloitte România. Aceștia atrag atenția că plata contribuțiilor către UE nu rezolvă deficiențele infrastructurii de reciclare.

Costurile generate de plasticul nereciclat reprezintă o presiune suplimentară asupra bugetului public, în condițiile în care statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a contribui financiar în funcție de cantitățile de deșeuri de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate.

Într-un material de opinie semnat de Adrian Teampău, director Taxe de mediu și Economie circulară, și Anca Andrei-Cimbru, manager Taxe de mediu și Economie circulară în cadrul Deloitte România, specialiștii explică dimensiunea costurilor suportate de România și măsurile necesare pentru reducerea acestora.

România a plătit peste 5 miliarde de lei pentru plasticul nereciclat

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, citate în analiza Deloitte România, contribuțiile achitate de statul român pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate au crescut semnificativ în perioada analizată.

În anul 2021, România a plătit 568.441.792 de lei, iar în 2022 suma a urcat la 967.520.790 de lei.

În 2023, contribuția a depășit pentru prima dată un miliard de lei, ajungând la 1.076.896.768 de lei. Creșterea a continuat și în 2024, când România a achitat 1.316.701.387 de lei.

Pentru perioada 1 ianuarie – 1 octombrie 2025, valoarea contribuției a fost de 1.125.859.520 de lei.

În total, sumele achitate în intervalul analizat au ajuns la 5.055.420.257 de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro.

Aceste plăți reflectă costurile bugetare asociate cantităților de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate și evidențiază importanța îmbunătățirii sistemului de gestionare a deșeurilor.

De ce plătește România pentru ambalajele din plastic care nu sunt reciclate

Din 1 ianuarie 2021, statele membre ale Uniunii Europene contribuie la bugetul comunitar printr-un mecanism financiar bazat pe cantitățile de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate.

Contribuția se calculează prin aplicarea unei cote uniforme de 0,80 euro pentru fiecare kilogram de deșeuri de ambalaje din plastic care nu este reciclat, cu anumite mecanisme de ajustare prevăzute pentru unele state membre.

La nivel european, datele Eurostat pentru anul 2024 arată că au fost generate, în medie, 35,9 kilograme de deșeuri de ambalaje din plastic pentru fiecare locuitor.

Din această cantitate, numai 15,3 kilograme pe locuitor au fost reciclate, diferența fiind de 20,6 kilograme.

Astfel, rata medie de reciclare a deșeurilor de ambalaje din plastic la nivelul Uniunii Europene a fost de 42,4%.

Pentru România, cantitățile de plastic nereciclat influențează direct contribuția națională la bugetul UE. Cu cât volumul acestor deșeuri este mai mare, cu atât presiunea financiară asupra bugetului public poate crește.

Problemele sistemului de colectare și reciclare a deșeurilor

Specialiștii Deloitte România consideră că reducerea costurilor trebuie să înceapă cu îmbunătățirea colectării separate a deșeurilor.

În opinia acestora, simpla existență a unor containere sau saci destinați colectării plasticului nu garantează funcționarea corespunzătoare a sistemului.

Colectarea neregulată, amestecarea ulterioară a diferitelor categorii de deșeuri și lipsa informațiilor clare pentru populație pot compromite rezultatele procesului.

O altă problemă este reprezentată de verificarea traseului deșeurilor, de la momentul colectării până la reciclarea efectivă.

Potrivit analizei, cantitățile colectate, sortate, respinse și reciclate trebuie evidențiate prin date coerente, care să poată fi verificate.

Această trasabilitate este necesară pentru a demonstra că materialele colectate sunt transformate efectiv în materii prime secundare și nu doar raportate ca fiind gestionate.

Ce schimbări sunt necesare pentru reducerea costurilor suportate de stat

Autorii analizei arată că îmbunătățirea sistemului presupune o colaborare mai eficientă între toți actorii implicați în gestionarea ambalajelor.

Producătorii, organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului, autoritățile locale, operatorii de salubritate și companiile de sortare și reciclare trebuie să utilizeze indicatori compatibili.

Un aspect important este diferențierea dintre cantitatea de ambalaje introdusă pe piață, cantitatea colectată și cantitatea efectiv reciclată.

Aceste valori nu sunt echivalente, iar eventualele diferențe trebuie explicate și documentate.

Prin îmbunătățirea sistemelor de evidență și verificare, autoritățile și companiile pot identifica mai ușor problemele care împiedică reciclarea efectivă a materialelor.

Noi responsabilități pentru companiile care introduc pe piață produse ambalate

Analiza Deloitte România evidențiază și necesitatea ca firmele să acorde o atenție mai mare modului în care sunt proiectate și utilizate ambalajele.

Reducerea cantității de material folosit, eliminarea componentelor dificil de separat și utilizarea unor ambalaje compatibile cu infrastructura existentă de sortare pot contribui la îmbunătățirea reciclării.

În același timp, creșterea conținutului de material reciclat poate reprezenta o soluție pentru reducerea impactului asupra mediului și pentru adaptarea la cerințele europene.

Specialiștii subliniază că aceste decizii trebuie fundamentate pe caracteristicile tehnice ale fiecărui tip de ambalaj și pe obligațiile legale aplicabile.

Companiile au nevoie și de evidențe detaliate referitoare la materialele utilizate, greutatea și formatul ambalajelor, destinația acestora și canalele prin care produsele sunt comercializate.

Informațiile sunt relevante atât pentru respectarea obligațiilor actuale privind răspunderea extinsă a producătorului, cât și pentru pregătirea aplicării noilor cerințe europene referitoare la ambalaje și deșeurile de ambalaje.

Plățile către Uniunea Europeană nu rezolvă lipsa infrastructurii de reciclare

Specialiștii Deloitte atrag atenția că achitarea contribuției calculate în funcție de plasticul nereciclat nu înseamnă automat și îmbunătățirea sistemului național de gestionare a deșeurilor.

Banii transferați către bugetul Uniunii Europene nu sunt transformați direct în investiții pentru colectarea, sortarea sau reciclarea plasticului în România.

Din acest motiv, autorii analizei consideră că autoritățile trebuie să urmărească reducerea cantităților de ambalaje nereciclate care generează obligațiile financiare.

Printre direcțiile indicate se numără limitarea ambalajelor inutile, eficientizarea colectării separate și creșterea volumului de plastic reciclat efectiv.

Suma de peste 5 miliarde de lei achitată în perioada 2021 – 1 octombrie 2025 ilustrează impactul bugetar al problemei. În lipsa unor îmbunătățiri ale sistemului, contribuțiile aferente plasticului nereciclat vor continua să reprezinte un cost pentru România.