Black Friday 2026 poate aduce schimbări pentru comercianții din UE. Ce reguli ar putea fi simplificate înainte de sezonul reducerilor

Comisia Europeană urmărește simplificarea regulilor privind ambalajele înaintea sezonului de cumpărături de Black Friday și Crăciun. Austria, Cehia și Estonia solicită eliminarea unor obligații administrative și financiare pentru micii comercianți care vând produse în alte state membre. Propunerile au fost discutate luni, în cadrul Consiliului Mediu al UE, unde Italia a semnalat și dificultățile industriei de reciclare a plasticului. În paralel, un studiu publicat marți arată că instalațiile europene de incinerare dispun deja de o capacitate considerabilă neutilizată.

Comisia Europeană cere simplificarea regulilor privind ambalajele înainte de Black Friday

Comisia Europeană intenționează să reducă obligațiile administrative asociate ambalajelor înaintea perioadei de Black Friday și a cumpărăturilor de Crăciun, când comercianții intensifică livrările transfrontaliere în interiorul Uniunii Europene. Comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall, a prezentat această prioritate în cadrul reuniunii de luni a Consiliului Mediu.

„Avem nevoie de o simplificare înainte de începerea cumpărăturilor de Black Friday și a cumpărăturilor de Crăciun”, a declarat comisarul pentru mediu, Jessika Roswall.

Comisia Europeană și guvernele Austriei, Cehiei și Estoniei susțin reducerea costurilor generate de respectarea reglementărilor europene. Există însă diferențe între soluțiile propuse, în special în privința responsabilităților financiare ale comercianților.

Eliminarea procedurilor administrative repetitive ar permite întreprinderilor să își îndeplinească obligațiile existente cu cheltuieli mai mici. În schimb, exceptarea anumitor vânzători de la contribuțiile pentru gestionarea deșeurilor ar însemna reducerea responsabilităților financiare aferente ambalajelor introduse pe piață.

În aceeași reuniune, Italia a atras atenția asupra problemelor cu care se confruntă industria reciclării, în condițiile în care operatorii întâmpină dificultăți în comercializarea plasticului recuperat.

Discuțiile europene vizează astfel atât reducerea sarcinilor pentru întreprinderi, cât și menținerea finanțării necesare colectării și reciclării deșeurilor provenite din ambalaje.

Austria, Cehia și Estonia solicită scutiri pentru comercianții care livrează cantități mici de produse

Austria, susținută de Cehia și Estonia, a înaintat o propunere comună pentru modificarea obligațiilor aplicabile întreprinderilor care comercializează cantități reduse de produse ambalate în alte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, inclusiv livrările de dimensiuni foarte mici pot atrage obligații de înregistrare în registrele naționale, participarea la sistemele de gestionare a deșeurilor de ambalaje, achitarea contribuțiilor aferente și desemnarea unui reprezentant local.

Ministrul austriac al Mediului, Norbert Totschnig, a criticat costurile administrative suportate de firmele mici, într-o declarație transmisă înaintea reuniunii.

„Dacă chiar și cele mai mici cantități de ambalaje duc la costuri ridicate și birocrație suplimentară, ceva nu merge bine”, a declarat ministrul austriac al Mediului, Norbert Totschnig.

Autoritățile austriece consideră că măsurile destinate reducerii deșeurilor de ambalaje trebuie aplicate fără a genera cheltuieli disproporționate pentru întreprinderile care desfășoară activități comerciale de mică amploare.

Propunerea celor trei state prevede exceptarea firmelor stabilite în UE, care introduc pe piață cantități minime de ambalaje, de la obligația înregistrării, participării la schemele de gestionare a deșeurilor, achitării contribuțiilor și desemnării unui reprezentant.

Pentru comercianții care livrează volume ceva mai mari, dar care rămân reduse, documentul propune o contribuție forfetară simplificată și eliminarea cerinței de reprezentare locală.

Statele semnatare nu au stabilit însă praguri numerice pentru delimitarea categoriilor de întreprinderi care ar putea beneficia de aceste facilități.

Platformele online ar putea prelua obligațiile comercianților privind ambalajele

Documentul înaintat de Austria, Cehia și Estonia include și modificări privind modul în care comercianții se înregistrează pentru respectarea cerințelor europene referitoare la ambalaje.

Cele trei guverne propun instituirea unui punct unic de înregistrare la nivelul Uniunii Europene, astfel încât firmele să nu mai fie nevoite să parcurgă proceduri administrative separate în fiecare stat membru în care comercializează produse.

O altă măsură vizează extinderea responsabilităților platformelor de comerț electronic, care ar putea îndeplini anumite obligații în numele vânzătorilor ce utilizează serviciile acestora.

O asemenea modificare ar putea elimina procedurile duplicate sau ar transfera unele responsabilități către operatorii platformelor online.

Scutirile financiare propuse au însă implicații diferite, deoarece ar elimina contribuțiile obligatorii pentru comercianții care îndeplinesc criteriile de exceptare.

Documentul comun nu precizează valoarea veniturilor care nu ar mai fi colectate prin sistemele de gestionare a deșeurilor și nici dacă aceste costuri ar urma să fie suportate de ceilalți producători și comercianți.

Italia avertizează că firmele de reciclare nu găsesc cumpărători pentru plasticul recuperat

Guvernul italian a prezentat Consiliului Mediu o serie de probleme care afectează industria europeană de reciclare a plasticului, în special după etapa colectării separate a deșeurilor.

Potrivit documentului transmis de Roma, cererea redusă pentru materialele plastice recuperate contribuie la închiderea unor unități de reciclare și la acumularea de materiale în centrele de sortare.

Autoritățile italiene atrag atenția că simpla colectare separată a deșeurilor nu garantează atingerea obiectivelor de reciclare, dacă întreprinderile care prelucrează materialele nu găsesc cumpărători pentru produsele rezultate.

Italia solicită înăsprirea controalelor asupra importurilor de materiale plastice, invocând riscul ca plasticul virgin, obținut din materii prime noi, să fie declarat în mod incorect drept material reciclat.

Printre măsurile propuse se numără introducerea unor coduri vamale distincte, certificarea materialelor și dezvoltarea unor sisteme de trasabilitate care să permită verificarea originii acestora.

Guvernul italian solicită și măsuri împotriva practicilor de dumping și a subvențiilor care pot afecta concurența pe piața europeană a materialelor reciclate.

În același timp, Roma propune extinderea obligațiilor privind utilizarea materialelor reciclate la categorii suplimentare de produse, precum și folosirea achizițiilor publice pentru stimularea cererii.

Guvernul italian cere facilități fiscale și sprijin pentru industria reciclării

Autoritățile italiene solicită măsuri financiare pentru susținerea întreprinderilor de reciclare, pe fondul costurilor de producție și al dificultăților de comercializare a materialelor recuperate.

Propunerile includ acordarea mai rapidă a creditelor fiscale pentru investițiile în reciclare, facilități privind costurile energiei și sprijin temporar pentru materialele plastice mixte, care sunt mai dificil de valorificat comercial.

Aceste solicitări vizează o problemă diferită de obligațiile administrative ale micilor comercianți, respectiv menținerea activității instalațiilor europene de reciclare în condiții de rentabilitate economică.

În documentul transmis Consiliului, Italia avertizează asupra efectelor pe care reducerea capacității industriale le-ar putea avea asupra aprovizionării viitoare cu materii prime.

„Pierderea capacității de reciclare astăzi înseamnă o dependență mai mare de polimerii virgin importați mâine”, avertizează ziarul italian.

Poziția guvernului de la Roma evidențiază legătura dintre obligațiile privind ambalajele și funcționarea pieței materialelor reciclate. Reducerea costurilor pentru comercianți nu rezolvă dificultățile întreprinderilor care trebuie să prelucreze și să comercializeze deșeurile colectate.

Studiu Zero Waste Europe: Capacitatea de incinerare depășește cu aproape 65 de milioane de tone cantitatea de deșeuri tratate

Un studiu publicat marți de organizația Zero Waste Europe analizează capacitatea instalațiilor de incinerare și coincinerare a deșeurilor din Uniunea Europeană și pune în discuție necesitatea unor investiții suplimentare în acest sector.

Cercetarea, realizată pe baza datelor din 2022, estimează că instalațiile europene dispuneau de o capacitate totală de tratare de 198,4 milioane de tone de deșeuri.

În același an, cantitatea efectiv tratată prin incinerare și coincinerare a fost de 133,6 milioane de tone.

Diferența dintre capacitatea disponibilă și volumul deșeurilor procesate ajunge astfel la 64,8 milioane de tone, ceea ce indică existența unei capacități teoretice neutilizate de aproape 65 de milioane de tone.

Aceste date nu înseamnă însă că fiecare stat membru dispune de instalații suficiente pentru toate tipurile de deșeuri.

Distribuția geografică a unităților, caracteristicile tehnice ale instalațiilor și categoriile de materiale care pot fi tratate influențează posibilitatea utilizării capacității disponibile.

Studiul analizează și evoluția necesarului de incinerare în condițiile îndeplinirii obiectivelor europene privind reciclarea.

Autorul cercetării, Dominic Hogg, apreciază că atingerea acestor obiective ar reduce cantitățile de deșeuri rămase pentru ardere. Potrivit scenariilor analizate, Uniunea Europeană nu ar avea nevoie, la nivel general, de capacități suplimentare de incinerare dacă obiectivele de reciclare sunt îndeplinite.

Operatorii instalațiilor de incinerare susțin că anumite deșeuri nu pot fi reciclate

Reprezentanții industriei europene de valorificare energetică a deșeurilor susțin că instalațiile de incinerare continuă să fie necesare pentru tratarea materialelor care nu pot fi recuperate prin reciclare.

Confederația Instalațiilor Europene de Valorificare Energetică a Deșeurilor (CEWEP) a prezentat această poziție într-un document publicat în iulie, referitor la reformele pieței carbonului.

Organizația și-a definit rolul drept tratarea „fluxurilor de deșeuri nereciclabile, inclusiv a rebuturilor din procesele de reciclare, care nu pot fi prevenite sau reciclate”.

Poziția operatorilor evidențiază diferența dintre scenariile privind reducerea cantităților de deșeuri și necesitățile tehnice ale instalațiilor care procesează materialele nereciclabile.

În timp ce Zero Waste Europe pune sub semnul întrebării dezvoltarea unor capacități suplimentare de incinerare, reprezentanții industriei susțin menținerea infrastructurii necesare tratării deșeurilor care nu pot fi prevenite sau reciclate.

Studiul Zero Waste Europe nu reprezintă o evaluare a scutirilor administrative și financiare solicitate de Austria, Cehia și Estonia pentru micii comercianți.

Analiza privește investițiile în infrastructura europeană de gestionare a deșeurilor și necesarul viitor de capacități de incinerare, în funcție de îndeplinirea obiectivelor de reciclare.

Separat, propunerile discutate în Consiliul Mediu urmăresc stabilirea obligațiilor privind ambalajele care ar putea fi simplificate înaintea sezonului de cumpărături de Crăciun, precum și a contribuțiilor financiare care ar urma să fie menținute.