O familie poate pierde aproape 4.000 de lei într-un an. Cum sunt afectate economiile de creșterea prețurilor

Inflația afectează nu doar cheltuielile curente ale românilor, ci și capacitatea acestora de a economisi. O analiză financiară arată că o familie cu venituri lunare de 6.000 de lei poate ajunge să pună deoparte cu 33% mai puțini bani, în condițiile unei creșteri a cheltuielilor cu 6,61%. Scumpirile influențează inclusiv valoarea reală a rezervelor financiare și perioada în care acestea pot acoperi costurile gospodăriei.

Inflația de 6,61% poate reduce cu 33% economiile lunare ale unei familii

Inflația poate avea un efect mult mai mare asupra economiilor unei familii decât ar sugera procentul cu care cresc prețurile, deoarece cheltuielile suplimentare sunt acoperite din banii care rămân disponibili după plata obligațiilor lunare.

O simulare realizată pentru o gospodărie cu venituri de 6.000 de lei și cheltuieli de 5.000 de lei arată că, înainte de scumpiri, familia reușește să economisească 1.000 de lei în fiecare lună.

Dacă toate cheltuielile cresc cu 6,61%, costurile lunare se majorează cu 330,50 lei și ajung la 5.330,50 lei. În aceste condiții, suma disponibilă pentru economisire scade la 669,50 lei.

Deși majorarea prețurilor este de 6,61%, reducerea economiilor ajunge la 33,05%, deoarece diferența de 330,50 lei este raportată la cei 1.000 de lei care puteau fi economisiți anterior.

Pe parcursul unui an, dacă veniturile și cheltuielile rămân la aceste niveluri, familia poate acumula 8.034 de lei, comparativ cu 12.000 de lei înainte de scumpiri. Diferența anuală ajunge astfel la 3.966 de lei, fără ca gospodăria să fie nevoită să utilizeze economiile deja constituite.

„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare”, explică Ion Soltinschi, consultant financiar MrFinance.ro, în analiza privind efectul scumpirilor asupra economisirii.

Simularea pornește de la ipoteza că veniturile nu se modifică, iar toate cheltuielile cresc în aceeași proporție. În practică, impactul asupra bugetului diferă în funcție de produsele cumpărate, serviciile utilizate și ponderea fiecărei categorii de cheltuieli.

Chiriile și carburanții au înregistrat scumpiri mult peste rata generală a inflației

Datele privind evoluția prețurilor de consum indică o rată anuală a inflației de 6,61% în septembrie 2026, în creștere față de nivelul de 6,17% consemnat în august. Comparativ cu luna precedentă, prețurile au avansat cu 0,77%.

Majorările nu au fost însă uniforme, iar anumite categorii de bunuri și servicii au înregistrat creșteri anuale considerabil mai mari decât media generală.

Chiriile s-au scumpit cu 39,46%, în timp ce prețul motorinei a crescut cu 37,61%, iar cel al benzinei cu 28,42%. Serviciile de apă, canalizare și salubritate au consemnat o majorare de 14,11%.

Aceste diferențe influențează direct bugetele gospodăriilor. O familie care locuiește cu chirie și utilizează zilnic autoturismul poate suporta cheltuieli suplimentare mai mari decât una care deține propria locuință și folosește mai rar mașina.

Impactul depinde atât de ponderea chiriei și a transportului în totalul cheltuielilor, cât și de modificările efective ale tarifelor și contractelor.

Prin urmare, rata anuală a inflației nu reflectă automat creșterea costurilor pentru fiecare familie. O evaluare a bugetului presupune compararea sumelor plătite în prezent cu cele din lunile anterioare, pentru identificarea categoriilor care absorb o parte tot mai mare din venituri.

Fondul de urgență de 30.000 de lei nu mai acoperă șase luni de cheltuieli

Creșterea costului vieții afectează și fondul de urgență, chiar dacă suma acumulată într-un cont sau păstrată în numerar rămâne neschimbată.

În exemplul analizat, o familie care dispune de o rezervă de 30.000 de lei și are cheltuieli lunare de 5.000 de lei poate acoperi șase luni fără alte venituri.

După majorarea cheltuielilor cu 6,61%, necesarul lunar ajunge la 5.330,50 lei. În aceste condiții, aceeași rezervă financiară mai poate acoperi aproximativ 5,6 luni.

Pentru menținerea unei protecții financiare echivalente cu șase luni de cheltuieli, fondul de urgență ar trebui majorat la 31.983 de lei.

Familia ar avea astfel nevoie de încă 1.983 de lei pentru completarea rezervei, într-o perioadă în care capacitatea sa lunară de economisire s-a diminuat.

„Fondul de urgență trebuie calculat în funcție de cheltuielile actuale, nu de cele de acum un an”, spune Ion Soltinschi.

Consultantul financiar recomandă ca diferența necesară pentru completarea fondului să fie recuperată treptat, în limita sumelor disponibile în buget.

Potrivit analizei, un fond de urgență poate fi dimensionat pentru acoperirea cheltuielilor pe o perioadă cuprinsă între trei și șase luni.

Valoarea rezervei depinde de stabilitatea veniturilor, obligațiile financiare ale gospodăriei și capacitatea acesteia de a suporta cheltuieli neprevăzute.

Economiile păstrate fără dobândă își pierd treptat puterea de cumpărare

Inflația influențează și valoarea reală a banilor deja economisiți, deoarece o sumă păstrată fără dobândă permite cumpărarea unei cantități mai mici de bunuri și servicii atunci când prețurile cresc.

Într-un scenariu în care prețurile se majorează cu 6,61% într-un an, economiile de 30.000 de lei păstrate fără dobândă ar avea, la sfârșitul perioadei, o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei de la începutul anului.

Suma nominală rămâne de 30.000 de lei, însă valoarea sa reală se diminuează ca urmare a scumpirilor.

În cazul depozitelor bancare sau al altor instrumente care generează venituri, analiza puterii de cumpărare presupune compararea randamentului net cu rata inflației înregistrată în aceeași perioadă.

Randamentul net reprezintă câștigul rămas după deducerea taxelor și a costurilor aferente. Chiar dacă dobânda obținută determină creșterea soldului, aceasta poate să nu compenseze integral majorarea prețurilor.

Actualizarea bugetului și a economiilor în funcție de cheltuielile reale

Analiza realizată de consultantul financiar indică necesitatea recalculării cheltuielilor lunare și a ajustării sumelor destinate economisirii în funcție de veniturile disponibile.

Stabilirea unei sume lunare care poate fi economisită trebuie să țină cont de costurile actuale ale gospodăriei, inclusiv de majorările înregistrate la locuință, utilități, alimente și transport.

În cazul fondului de urgență, accesul rapid la bani reprezintă un criteriu important, deoarece rezerva este destinată acoperirii unor situații neprevăzute.

Pentru economiile destinate unor obiective financiare pe termen mai lung, alegerea instrumentelor trebuie corelată cu perioada în care banii vor fi utilizați și cu nivelul de risc pe care persoana îl poate accepta.