Generația Z se revoltă în tot mai multe țări europene. Ce i-a determinat pe tineri să iasă în stradă

Protestele Generației Z se extind în mai multe țări europene, unde studenții și tinerii contestă costul ridicat al vieții, problemele din educație și dificultățile de acces la locuințe. Manifestațiile din octombrie 2026 au atras și sindicate, angajați și alte categorii sociale. În Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia, revendicările economice și sociale au determinat organizarea unor acțiuni de amploare. În Albania și Serbia, mobilizările au inclus și solicitări privind schimbarea guvernelor.

Protestele Generației Z se extind în Europa pe fondul nemulțumirilor legate de educație, locuințe și costul vieții

Protestele Generației Z au devenit o provocare pentru guvernele mai multor state europene, în condițiile în care tinerii reclamă finanțarea insuficientă a educației, creșterea cheltuielilor pentru locuințe și perspectivele tot mai nesigure de pe piața muncii. Deși manifestațiile au pornit din situații diferite, revendicările participanților evidențiază preocupări comune privind condițiile de trai și oportunitățile profesionale.

În Spania, evacuarea din locuință a lui Maricarmen Abascal, o femeie în vârstă de 87 de ani, a contribuit la declanșarea unui val de manifestații. În Franța, studenții au ieșit în stradă pentru a-i susține pe profesorii aflați în grevă.

Albania se confruntă, de mai multe luni, cu proteste studențești organizate periodic. Acestea au fost provocate inițial de planurile de dezvoltare a unui complex imobiliar de lux, proiect susținut de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump.

Nemulțumirile inițiale au atras ulterior și alte revendicări sociale, economice și politice. Participanții își exprimă îngrijorarea că generația lor nu va beneficia de aceleași oportunități de dezvoltare și de același nivel de trai precum generațiile precedente.

Mișcările de protest au început, totodată, să se influențeze reciproc. Manifestanții din Italia și Grecia au inclus în sloganurile lor referiri la protestele din Franța, în timp ce mobilizările împotriva costurilor locuințelor din Spania s-au extins și în Portugalia.

Organizațiile studențești europene fac schimb de informații și experiențe privind organizarea manifestațiilor, potrivit declarațiilor oferite CNN de Alice de Brito, vicepreședinta Uniunii Naționale a Studenților din Franța (UNEF).

„Văd mult mai multe asemănări decât diferențe”, a spus ea. „Vorbim cu toții despre nevoia de investiții în educație, în universități, în tineret în general. Dar vorbim și despre costul vieții, despre locuințe”.

Revendicări asemănătoare au fost formulate și de Sabrina Brizzola, lideră a unei organizații sindicale studențești din Italia, în timpul unui miting desfășurat în weekendul precedent.

„Haideți… să ne facem auziți pentru școli care să nu se prăbușească în capul nostru, pentru muncă sigură și demnă, pentru asistență medicală publică, pentru justiție socială”.

Tinerii reclamă perspectivele economice incerte, iar guvernele europene se confruntă cu datorii ridicate

Nemulțumirile exprimate în timpul manifestațiilor sunt legate și de percepția că politicile publice nu mai răspund nevoilor noilor generații, explică Julius Fintelmann, cofondator și redactor-șef al publicației electronice zilnice European Correspondent.

Acesta consideră că protestele „reflectă un fel de frustrare, sentimentul că politica Europei nu reușește să ofere următoarei generații”.

Dincolo de problemele sistemelor educaționale și de dificultățile privind accesul la locuințe, Fintelmann atrage atenția asupra incertitudinilor de pe piața muncii. Dezvoltarea inteligenței artificiale afectează în mod disproporționat posturile destinate persoanelor aflate la începutul carierei, în timp ce schimbările climatice reprezintă o altă preocupare pentru tineri.

„Cred că, în mod fundamental, ceea ce vedem este această promisiune pe care a avut-o democrația liberală, și anume că următoarea generație se va bucura de o viață mai bună decât cea actuală, această promisiune pur și simplu nu se mai aplică”, a declarat el pentru CNN.

Solicitările privind majorarea investițiilor publice apar într-un context economic dificil pentru mai multe dintre statele în care au loc manifestații.

Grecia, Italia, Franța, Belgia, Spania și Portugalia se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriei publice, situație care limitează posibilitățile guvernelor de a suplimenta cheltuielile bugetare.

În Franța, randamentele obligațiunilor au atins miercuri cel mai ridicat nivel înregistrat din 2002, amplificând presiunile asupra finanțelor publice.

Studenții francezi cer mai mulți profesori, clase mai mici și investiții în infrastructura școlară

În Franța, protestele organizate la începutul anului școlar au devenit recurente în ultimii nouă ani, în special în lunile septembrie și octombrie, când elevii și studenții constată că instituțiile de învățământ nu dispun de suficient personal didactic sau de echipamente adecvate.

Alice de Brito a explicat că manifestațiile din această perioadă au cunoscut însă o creștere considerabilă a participării.

Printre solicitările formulate se numără reducerea numărului de elevi din clase, majorarea fondurilor destinate profesorilor și modernizarea infrastructurii școlare pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Participanții cer, de asemenea, încetarea violențelor comise de poliție împotriva tinerilor.

„Oamenii s-au săturat să aștepte un răspuns”, a spus de Brito.

Revendicările privind educația au fost preluate și de participanții la manifestațiile organizate în alte state europene.

În Grecia, mii de elevi și profesori au participat la marșuri, inclusiv la o demonstrație desfășurată în fața Parlamentului din Atena. Potrivit Reuters, participanții au scandat „din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”.

În Italia, elevii care au ocupat un liceu din Roma, la 7 octombrie, au început declarația prin care își justificau acțiunea cu expresia „ca în Franța”.

Autoritățile italiene au încercat însă să respingă comparațiile dintre protestele organizate în cele două țări.

„Situația din Italia este foarte diferită de cea din Franța”, a declarat ministrul Educației, Giuseppe Valditara, la începutul lunii octombrie.

Oficialul a reluat o afirmație promovată de extrema dreaptă, potrivit căreia manifestațiile franceze ar fi alimentate de dificultățile integrării în sistemul educațional a migranților din a doua generație, problemă despre care a susținut că nu există în Italia.

Chiriile ridicate îi obligă pe studenții italieni să împartă camere sau să facă naveta pe distanțe mari

Accesul la locuințe reprezintă o altă revendicare comună a manifestanților europeni, iar participanții la protestele din Italia au urmărit îndeaproape evoluția mobilizărilor din Spania, unde demonstrațiile din septembrie au căpătat amploare și au contribuit, în cele din urmă, la convocarea alegerilor anticipate.

Studenții aflați într-o tabără de protest din Roma au explicat pentru CNN că posibilitatea de a urma studii universitare este direct influențată de costurile locuințelor.

Elisa Pastore, una dintre participante, a relatat că ea și fratele său reușesc cu dificultate să plătească chiria pentru camera pe care o împart în capitala Italiei, unde sunt înscriși la universitate.

În prima parte a studiilor, înainte ca fratele său să devină student, tânăra a fost nevoită să parcurgă zilnic o distanță de 120 de kilometri din afara Romei, pentru a evita cheltuielile cu o locuință în oraș.

Nemulțumirile economice au determinat și alte categorii profesionale să organizeze proteste.

În Italia, șoferii de camion au instituit o blocadă pentru a contesta scumpirea combustibililor provocată de războiul din Iran. Acțiunea a dus la întreruperea producției de mozzarella din lapte de bivoliță și a unor sortimente de paste făinoase.

În același timp, revendicările privind accesibilitatea locuințelor au atras și persoane din generațiile mai în vârstă, extinzând participarea dincolo de segmentul tinerilor.

Mii de portughezi protestează la Lisabona împotriva chiriilor și a noilor reguli privind evacuările

În Portugalia, manifestațiile organizate în Piața Rossio din Lisabona au adunat mii de participanți în fiecare seară a săptămânii, pe fondul nemulțumirilor privind costurile locuințelor și modificările legislative referitoare la evacuări.

Unii protestatari au instalat corturi în piață, iar intervenția autorităților s-a soldat cu arestarea a 55 de persoane în primele ore ale zilei de marți.

Arestările au provocat noi manifestații.

Participanții au afișat steaguri și mesaje precum „Casas para morar”, expresie tradusă prin „Locuințe în care să locuiești”.

Principalele revendicări vizează introducerea unui plafon pentru majorarea chiriilor și retragerea unei noi legi care ar simplifica procedurile de evacuare a chiriașilor.

Protestele din Albania și Serbia au devenit mișcări împotriva guvernelor

În Albania și Serbia, manifestațiile desfășurate pe perioade îndelungate au căpătat un caracter predominant politic, participanții concentrându-se asupra corupției și solicitând schimbarea conducerii celor două state.

În Albania, protestele au degenerat în violențe în săptămâna precedentă, însă premierul Edi Rama a respins apelurile privind demisia sa.

Șeful guvernului a susținut că manifestațiile pun în pericol planurile Albaniei de aderare la Uniunea Europeană și a atribuit responsabilitatea pentru tulburări adversarilor săi politici.

Un participant la protestele din Albania a explicat pentru Reuters că manifestanții urmăresc înlocuirea actualei conduceri, nu deschiderea unor negocieri cu aceasta.

„Vrem o schimbare, de aceea suntem aici. Vrem o revoluție, vrem un nou guvern, nu căutăm negocieri, avem nevoie de un nou guvern cât mai curând posibil”, a declarat un protestatar din Albania pentru Reuters.

În Serbia, manifestațiile conduse de studenți au influențat viața politică în ultimii doi ani.

Mișcarea de protest s-a transformat într-o forță de opoziție importantă împotriva președintelui Aleksandar Vučić, în perspectiva alegerilor parlamentare programate pentru duminică.

Zeci de mii de francezi au ieșit din nou în stradă, iar sindicatele pregătesc greve în noiembrie

Franța a fost sâmbătă scena unui nou val de manifestații, la care au participat zeci de mii de persoane în orașe precum Paris, Marsilia, Lyon, Lille, Orléans și Bordeaux.

Marșul organizat în capitală de UNEF, principala organizație sindicală studențească franceză, a atras și reprezentanți ai Confederației Generale a Muncii (CGT), unul dintre cele mai importante sindicate din țară.

La manifestație au participat, de asemenea, fermieri, activiști pentru protecția climei și membri ai mișcării Vestelor Galbene, apărută în 2018 în timpul protestelor împotriva costurilor combustibililor.

Autoritățile franceze au desfășurat, pe parcursul săptămânii, acțiuni pentru prevenirea repetării tulburărilor publice înregistrate în weekendul precedent.

Mobilizările urmează să continue și în perioada următoare, organizațiile sindicale și studențești anunțând noi acțiuni în mai multe state.

Principalele sindicate din Franța au convocat o grevă generală pentru 5 noiembrie, în timp ce organizațiile sindicale din Spania au stabilit o acțiune similară pentru 11 noiembrie.

În Germania, grupul „Gen Z regelt”, a cărui denumire poate fi tradusă prin „Generația Z se ocupă”, a lansat un apel la proteste la nivel național pentru 31 octombrie.

Totodată, sindicatele studențești din Marea Britanie și Italia pregătesc o zi comună de acțiune pentru 20 noiembrie, în semn de protest față de creșterea costurilor educației.