Ce se întâmplă în Serbia: alegeri anticipate, cozi la urne și o revoltă care pune presiune pe Vucic

Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, în timp ce o amplă mișcare de protest condusă de studenți încearcă să-l înlăture de la putere pe Aleksandar Vucic, liderul care domină scena politică a țării de mai mulți ani. Scrutinul reprezintă una dintre cele mai importante provocări la adresa conducerii sale din ultimul deceniu, relatează Reuters.

Serbia votează sub presiunea străzii: ce au declanșat aproape doi ani de proteste

Alegerile au fost convocate în septembrie de Vucic, după aproape doi ani de manifestații împotriva corupției și a tendințelor autoritare reclamate de protestatari. Mișcarea studențească a prins amploare după ce 16 persoane au murit în 2024, în urma prăbușirii plafonului unei gări din orașul Novi Sad. De atunci, protestele au atras sprijinul unui număr tot mai mare de cetățeni.

La Belgrad și Novi Sad, alegătorii au format cozi neobișnuit de lungi la secțiile de votare încă înainte de deschiderea urnelor, programată la ora locală 07:00. Votarea se încheie la ora 20:00, respectiv 19:00 GMT, iar primele indicii privind rezultatele sunt așteptate la aproximativ două ore după închiderea secțiilor.

O eventuală victorie a candidaților susținuți de studenți ar putea produce o schimbare politică majoră în Serbia, țară balcanică cu aproximativ șase milioane de locuitori. Situația este comparată cu înfrângerea suferită în aprilie de premierul ungar Viktor Orban.

Un asemenea rezultat ar putea deveni, de asemenea, un punct de referință pentru alte mișcări studențești din Europa, unde manifestațiile din ultimele săptămâni au vizat probleme precum scăderea standardelor educaționale și lipsa perspectivelor pentru tineri. Unele dintre aceste proteste au degenerat în violențe.

Vucic mizează pe bilanțul economic și pe promisiuni sociale

Aleksandar Vucic rămâne un lider cu o influență politică importantă. După ce a demisionat din funcția de președinte, ocupată pentru al doilea mandat, acesta candidează din nou pentru postul de prim-ministru. O parte dintre alegători îi atribuie merite pentru dezvoltarea economică a Serbiei și pentru modernizarea infrastructurii, care a inclus construirea de autostrăzi, căi ferate, școli și spitale.

„Am ieșit devreme astăzi pentru că studenții ne-au chemat”, a declarat o femeie aflată la o secție de votare din Belgrad.

Pe plan intern, Vucic a promis majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public, investiții în sistemul de sănătate de stat și subvenții destinate cuplurilor tinere. În politica externă, el a urmărit menținerea unor relații apropiate cu China, unul dintre principalii investitori în Serbia, și cu Rusia, aliatul tradițional al țării și principalul său furnizor de gaze naturale. În paralel, Serbia a păstrat deschisă perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

Programul intern al grupului susținut de studenți pune accent pe combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ. În ceea ce privește politica externă, reprezentanții mișcării au prezentat mai puține detalii despre obiectivele pe care le urmăresc. Lista electorală cuprinde 250 de candidați, în mare parte necunoscuți publicului larg, printre care profesori universitari, actori și fermieri. Pe primul loc se află cardiologul Ilija Srdanovic.

Sondajele indică diferențe privind intențiile de vot

Datele sondajelor de opinie arată o competiție strânsă între partidul aflat la putere și grupul susținut de studenți. Un sondaj Ipsos publicat joi plasează Partidul Progresist Sârb (SNS), condus de Vucic, pe primul loc, cu 47% din intențiile de vot, în timp ce grupul studenților este cotat la 40%. Alte sondaje indică însă un nivel de susținere mai ridicat pentru candidații susținuți de mișcarea studențească.

Protestele declanșate după tragedia de la gara din Novi Sad au devenit cele mai ample manifestații de acest tip din Serbia din ultima generație. Participanții au cerut asumarea responsabilității pentru dezastru și demisia lui Vucic. Organizațiile pentru drepturile omului și activiștii susțin că, de la începutul protestelor, presiunile și acțiunile represive împotriva contestatarilor s-au intensificat.

Printre participanții la manifestația studențească organizată joi, în centrul Belgradului, s-a numărat Bogdan Pavkovic, unul dintre miile de oameni prezenți la protest. Acesta și-a exprimat nemulțumirea față de actuala conducere politică, declarând că dorește schimbarea „acestui sistem îngrozitor, abominabil, care ne înșală, ne spionează și ne bate”.

Biroul lui Vucic și Ministerul de Interne nu au răspuns solicitărilor de a comenta situația. Președintele și Partidul Progresist Sârb au respins în repetate rânduri acuzațiile privind represiunea, corupția și supravegherea adversarilor politici. Vucic a susținut că studenții sunt finanțați de „agenți străini” din Croația și Muntenegru, afirmație respinsă de reprezentanții mișcării.

Relațiile cu Uniunea Europeană, afectate de disputele privind reformele

În timpul unui eveniment electoral organizat joi, Vucic a descris campania drept una deosebit de dificilă și încărcată emoțional. „Aceasta a fost una dintre cele mai dificile, dar și cele mai încărcate de emoție campanii”, le-a spus Vucic susținătorilor săi, joi. ”Ne-am opus celor care au vrut să distrugă Serbia”, a adăugat el.

Relațiile dintre Serbia și Uniunea Europeană s-au deteriorat pe fondul nemulțumirilor exprimate de oficialii europeni privind ritmul reformelor. Printre domeniile în care blocul comunitar reclamă progrese insuficiente se numără independența sistemului judiciar, respectarea statului de drept și combaterea corupției.

Într-un raport publicat în această lună, după o vizită în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organizație care promovează protejarea drepturilor omului, a semnalat existența unei „retorici ostile și agresive” la adresa oponenților politici.

Tensiunile au fost evidențiate și în septembrie, când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război. Oficialul european a afirmat că evenimentul contravine „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.