Ilie Bolojan, criticat pentru prioritățile sale, altele decât urgențele României

Editorialul semnat de jurnalistul Dan Andronic pune în discuție prioritățile premierului Ilie Bolojan, pornind de la afirmațiile liberalului Cătălin Predoiu despre o propunere de atragere a unor investiții importante în România. Potrivit relatării lui Predoiu, inițiativa ar fi fost prezentată după întoarcerea sa din Arabia Saudită, anul trecut, însă nu ar fi primit atenția așteptată din partea șefului Guvernului.

Ilie Bolojan, premierul care a avut alte urgențe decât România

Expresia „Au fost alte urgențe” reprezintă punctul de plecare al criticilor formulate de Andronic. Jurnalistul consideră că modul în care premierul își stabilește prioritățile trebuie analizat inclusiv prin prisma nevoii de resurse financiare și a eforturilor necesare pentru stimularea economiei. Subiectul capătă relevanță în condițiile în care populației i se solicită să accepte măsuri de ajustare bugetară.

Potrivit editorialului, dacă relatarea lui Cătălin Predoiu este corectă, lipsa unui răspuns concret la propunerea de investiții ridică semne de întrebare privind atenția acordată atragerii capitalului. Andronic susține că o astfel de inițiativă ar fi meritat explicații din partea premierului, mai ales în contextul măsurilor economice promovate de Guvern.

„Dacă relatarea lui Predoiu este exactă, și nu văd de ce nu ar fi, aici se află vulnerabilitatea politică a lui Bolojan: a ignorat un demers care putea să lărgească posibilitățile economiei, în timp ce românilor li se cerea să accepte restrângerea propriilor necesități. O asemenea alegere cerea explicații imediate.

În schimb, am văzut o tăcere adâncă. Rareș Bogdan formulează aceeași critică, în registrul său mult mai colorat. Susține că i-a cerut repetat lui Bolojan să urmărească reducerea deficitului prin creștere economică și investiții, dar mesajul nu a avut efect”, a scris jurnalistul Dan Andronic.

Critici privind reducerea deficitului și atragerea investițiilor

O poziție asemănătoare este atribuită europarlamentarului liberal Rareș Bogdan, care afirmă că i-a solicitat în repetate rânduri lui Ilie Bolojan să urmărească reducerea deficitului bugetar prin creștere economică și investiții. Potrivit acestuia, mesajele transmise premierului nu au avut efectul dorit.

„I-am spus și i-am repetat-o lui Ilie Bolojan încă pe când era președinte interimar și apoi premier, dar parcă am vorbit cu pereții!”, a declarat Rareș Bogdan.

Dincolo de tonul declarației, editorialul ridică problema resurselor politice și administrative alocate atragerii capitalului.

„Dincolo de temperamentul autorului, întrebarea este legitimă: câtă energie politică a consumat guvernarea Bolojan pentru atragerea capitalului și ce rezultate poate pune pe masă?”, mai scrie jurnalistul.

Mai mult, în argumentația sa, jurnalistul face referire la Grecia, care ar fi anunțat progrese în relația economică cu Emiratele Arabe Unite. Pe 22 octombrie, potrivit informațiilor menționate în editorial, partea emirateză a anunțat intenția de a investi încă 15 miliarde de euro prin inițiativa comună cu statul elen.

Grecia și Italia, exemple de cooperare economică externă

Suma anunțată reprezintă un angajament de investiții care trebuie transformat în proiecte concrete, precizează ideea dezvoltată în articol. Relația dintre Grecia și Emiratele Arabe Unite este prezentată ca un exemplu de cooperare construită în timp, bazată pe mecanisme de colaborare și tranzacții deja realizate.

În această perspectivă, atragerea capitalului presupune existența unor interlocutori instituționali, proiecte pregătite și continuitate în relațiile economice. Disponibilitatea unui investitor nu garantează automat realizarea unei investiții, însă poate crea premise pentru dezvoltarea unor proiecte cu efecte economice pe termen lung.

„Exemplul Greciei oferă acestei discuții o dimensiune concretă. Pe 22 octombrie, Emiratele Arabe Unite au anunțat intenția de a investi încă 15 miliarde de euro în cadrul inițiativei comune cu statul elen. Vorbim despre un angajament anunțat, care trebuie transformat în investiții efective. Dar vorbim și despre o relație construită în timp, cu un mecanism de cooperare și tranzacții realizate deja. Capitalul are nevoie de interlocutori, proiecte și continuitate”, mai arată Dan Andronic în editorial.

Dan Andronic amintește de Giorgia Meloni, care s-a întâlnit în Kuweit cu emirul

Editorialul amintește și vizita efectuată de premierul italian Giorgia Meloni în Kuweit, unde aceasta s-a întâlnit cu emirul. Pe agenda discuțiilor s-au aflat investițiile, energia, infrastructura și apărarea, iar vizita a inclus adoptarea unui plan de acțiune pentru perioada 2027–2030.

Andronic compară aceste demersuri diplomatice cu activitatea externă a premierului român. În text, jurnalistul menționează vizitele lui Ilie Bolojan la Paris și Berlin și critică alocarea unor fonduri din împrumutul SAFE pentru achiziții pe care le asociază cu beneficiile economice obținute de contribuabilii francezi și germani.

„În aceeași săptămână, Giorgia Meloni s-a întâlnit în Kuweit cu emirul, având pe agendă investițiile, energia, infrastructura și apărarea. Vizita a inclus adoptarea unui plan de acțiune pentru perioada 2027–2030. Așa arată, în practică, o parte din meseria de prim-ministru: pregătirea relațiilor economice din care țara poate câștiga în anii următori. Ce vizite externe a făcut Ilie Bolojan? La Paris și Berlin unde a dat miliarde de euro din împrumutul SAFE pentru bunăstarea contribuabilului francez și neamț”, a punctat jurnalistul.

Deficitul bugetar și întrebările privind prioritățile Guvernului

Un alt punct al editorialului îl reprezintă avertismentul formulat de Ilie Bolojan pe 24 octombrie, referitor la riscul ca dezechilibrul bugetar să evolueze într-o criză economică. Andronic arată că necesitatea echilibrelor bugetare nu poate fi separată de discuția despre măsurile prin care economia poate fi stimulată.

Jurnalistul întreabă de ce, în condițiile în care premierul considera dezechilibrul bugetar o problemă majoră, nu ar fi fost utilizate toate instrumentele disponibile pentru atragerea investițiilor și susținerea creșterii economice. În această argumentație, formula „Au fost alte urgențe” revine ca element central al criticii adresate modului în care ar fi fost stabilite prioritățile guvernamentale.

„L-am luat pe Bolojan în serios când vorbea despre necesitatea echilibrelor bugetare. Chiar pe 24 octombrie avertiza că dezechilibrul bugetar poate degenera într-o criză economică. Avertismentul merită luat în seamă, dar tocmai gravitatea lui ridică standardul după care trebuie judecată guvernarea sa. Dacă era o urgență atât de mare de ce nu a  folosit toate instrumentele posibile pentru a stimula economia? Erau alte urgențe…

Nu pot fi alte urgențe pentru prim-ministrul României, atunci când se poate deschide o relație de atragere de resurse economice în România. Investițiile private nu achită automat facturile statului. Orice firmă are nevoie de timp pentru a produce, a angaja și a contribui la buget. Dar semnalul pe care îl dă este esențial. Dar tocmai acest timp de maturizare și absența perspectivelor fac amânarea costisitoare. Un proiect pregătit astăzi poate genera venituri în decurs de câțiva ani. Un proiect lăsat pentru mai târziu, pentru că erau alte urgențe, își mută și beneficiile în altă parte. Din România în Grecia, de exemplu”, mai scrie Andronic.

Declarațiile liberalilor și lipsa unui bilanț complet

Andronic revine la afirmațiile lui Cătălin Predoiu și Rareș Bogdan, pe care le prezintă drept indicii ale unei oportunități de investiții care nu ar fi fost valorificată. În opinia jurnalistului, premierul ar fi trebuit să coordoneze ministerele, reprezentanțele diplomatice și companiile interesate, să stabilească termene și să urmărească soluționarea obstacolelor administrative.

Editorialul insistă asupra rolului vizitelor externe și al dialogului instituțional în pregătirea proiectelor economice. Disponibilitatea unui investitor poate avea efecte concrete atunci când este susținută de proiecte bine definite și de o administrație capabilă să răspundă solicitărilor.

„Aici se conturează ratarea sugerată de pozițiile asumate de Cătălin Predoiu și Rareș Bogdan: o oportunitate de investiție dată deoparte înseamnă o șansă ratată definitiv. Premierul Bolojan trebuia să pună la aceeași masă ministerele, diplomații și companiile, să impună termene și să urmărească blocajele. Să facă vizite externe. Disponibilitatea unui investitor devine relevantă atunci când întâlnește un proiect pregătit și o administrație capabilă să răspundă”, a mai arătat jurnalistul

În același timp, jurnalistul critică măsurile de reducere a veniturilor populației și majorare a taxelor, pe care le opune unei strategii orientate spre atragerea de capital și dezvoltarea unor noi surse de venit.

„Să tai din veniturile românilor și să mărești taxele nu reprezintă o viziune de viitor, ci una de contabil de CAP. Să cauți bani și proiecte în toată lumea este o abilitate de care aveam nevoie din partea unui premier. Dar nu s-a putut, erau alte urgențe… Desigur, postările celor doi liberali nu reprezintă un bilanț. Din ele nu putem calcula câte miliarde ar fi pierdut România și nici nu putem demonstra că un anumit contract ar fi fost semnat dacă Bolojan ar fi luat avionul spre Golf”, a explicat Dan Andronic.

Datele privind investițiile străine directe

Dan Andronic susține că invocarea deficitului bugetar nu încheie discuția despre responsabilitatea premierului, ci impune examinarea măsurilor luate pentru susținerea veniturilor viitoare. În argumentația sa, solicitarea unor sacrificii din partea populației trebuie analizată împreună cu eforturile depuse pentru dezvoltarea economiei și atragerea investițiilor.

În acest context, jurnalistul cere clarificări din partea premierului privind motivele pentru care propunerea de investiții atribuită lui Cătălin Predoiu nu ar fi fost urmată de demersurile așteptate. Întrebarea care încheie editorialul este: „Care erau acele alte urgențe, domnule Ilie Bolojan?”

„Bolojan are însă propria obligație: să răspundă sincer. Invocarea deficitului nu închide această discuție. O face mai urgentă, dacă tot vorbim că “erau alte urgențe”. Când le ceri oamenilor sacrificii, trebuie să le poți arăta și efortul depus pentru a asigura veniturile de mâine. Altfel, „au fost alte urgențe” riscă să devină explicația unei guvernări cinice care a cerut contribuabilului să strângă cureaua și a lăsat investitorul să aștepte.

Dar din cele patru cuvinte cu care am început acest articol înțelegem de ce datele BNR indică 2,122 miliarde de euro în investiții străine directe în ianuarie–august 2026, față de 5,657 miliarde în aceeași perioadă din 2025: o scădere de aproximativ 62,5%. Care erau acele alte urgențe, domnule Ilie Bolojan?”, a concluzionat Andronci în editorialul publicat pe site-ul EvZ.