Victor Ponta salută decizia CCR privind SAFE: Dă României posibilitatea să salveze 16 miliarde de euro. Mihai Jurca: Legea nu impactează măsurile luate până acum și nici pașii viitori

Fostul premier Victor Ponta a salutat joi, 22 octombrie, decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind Programul SAFE. Judecătorii constituționali au constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în legătură cu adoptarea OUG nr. 38/2026. Ponta consideră că hotărârea permite actualului Executiv să reanalizeze contractele încheiate în cadrul programului. Acesta solicită renegocierea acordurilor și orientarea fondurilor către industria de apărare din România.

Victor Ponta cere reevaluarea contractelor din Programul SAFE după decizia CCR

Victor Ponta a reacționat la hotărârea Curții Constituționale privind Programul SAFE printr-un mesaj publicat pe Facebook, în care a susținut că decizia oferă Guvernului posibilitatea de a revizui contractele încheiate anterior și de a reconsidera modul în care sunt utilizate fondurile destinate apărării.

Fostul prim-ministru a cerut rezilierea și renegocierea acordurilor pe care le consideră dezavantajoase pentru România, acuzând foști membri ai Guvernului condus de Ilie Bolojan că ar fi favorizat companii din străinătate.

În opinia sa, investițiile militare ar trebui orientate cu prioritate către achiziționarea de drone și sisteme antidronă, dar și către dezvoltarea capacităților de producție din România. Ponta a criticat contractele care, potrivit afirmațiilor sale, ar presupune costuri ridicate și nu ar contribui suficient la dezvoltarea industriei naționale de apărare.

„Este o decizie extraordinar de importantă și pozitivă a CCR, care dă României posibilitatea să salveze 16 miliarde de euro — o șansă uriașă pe care Curtea Constituțională o oferă noului Guvern și României!

Ne trebuie drone si sisteme antidrona – nu tunuri si tancuri ! Ne trebuie parteneri eficienti si corecti – nu firme straine care sa ne ia de 5 ori pretul si sa nu livreze niciodată- ne trebuie contractori care sa produca in colaborare cu firmele romanesti in Romania , nu sa dea de lucru muncitorilor germani sau francezi!”, a scris Victor Ponta.

Fostul premier solicită renegocierea acordurilor și redirecționarea fondurilor către firmele românești

În același mesaj, Victor Ponta a susținut că actualul Executiv ar trebui să utilizeze decizia CCR pentru a verifica și renegocia contractele semnate în timpul precedentei guvernări, formulând acuzații la adresa fostului ministru Radu Miruță și a USR.

Potrivit fostului premier, aproape 16 miliarde de euro ar putea fi direcționate către achiziții militare pe care le consideră necesare și către companiile care desfășoară activități de producție în România.

Ponta a afirmat că acordurile pe care le contestă ar fi contrare intereselor statului român și a cerut Guvernului să intervină pentru modificarea acestora.

„Pe baza acestei decizii, trebuie reziliate și renegociate toate contractele frauduloase și contrare interesului național, semnate de Miruță și USR cu diverse firme din afara României! În acest fel, aproape 16 miliarde de euro pot fi direcționate către adevăratele necesități de apărare ale României și către firmele care produc în România!

CCR ne-a dat! Sper ca Guvernul să „bage în traistă”! Și Miruță și USR să își ia „bătaie” de la „stăpânii” lor, care au încercat să ne ia banii fără să ne dea nimic în schimb!”, a mai scris Ponta.

Acuzațiile fostului premier referitoare la presupuse nereguli contractuale reprezintă afirmațiile sale și nu constituie constatări ale Curții Constituționale.

Mihai Jurca: Actul normativ nu impactează măsurile luate până acum și nici pașii viitori, ci alte măsuri legate de industrie

O reacție a venit joi și din partea lui Mihai Jurca, șeful Cancelariei fostului premier Ilie Bolojan (Jurca urmează să fie eliberat din funcţie pe data de 26 octombrie).

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Mihai Jurca explică faptul că decizia CCR cu privire la ordonanţa referitoare la Programul SAFE nu impactează măsurile luate până acum şi nici paşii viitori. Adevăratul act care reglementează implementarea programului SAFE este OUG nr. 62/2025, modificată ulterior prin OUG nr. 21/2026, explică el.

„Pentru o corectă informare a publicului: Curtea Constituțională a României s-a pronunțat astăzi cu privire la un conflict constituțional legat de adoptarea OUG nr. 38/2026. Multe persoane au numit-o, în mod eronat, „Ordonanța SAFE”.

Totuși, actul normativ nu reglementează modul de implementare a programului SAFE și nu impactează măsurile luate până acum și nici pașii viitori, ci alte măsuri legate de industrie. Adevăratul act care reglementează implementarea programului SAFE este OUG nr. 62/2025, modificată ulterior prin OUG nr. 21/2026.

Cea din urmă a fost confirmată inclusiv de CCR printr-o decizie din vara trecută, când a stabilit că nu există niciun viciu de constituționalitate. România nu pierde niciun ban, echipamentele, precum și investițiile în industria de apărare se vor desfășura fără probleme în continuare.

Singura legătură minoră cu SAFE privește o tehnicalitate referitoare la modul de efectuare a plăților și a recepției pentru echipamente. Pe scurt: când statul comandă echipament militar, plătește o parte din bani în avans, dar legea cere ca echipamentul să fie livrat în cel mult 3 ani. Numai că o navă militară nu se poate construi în 3 ani – nicăieri în lume.

E ca și cum ai vrea să-ți construiești o casă, iar banca îți dă avansul cu condiția ca o casă să fie gata în 6 luni. Orice constructor îți spune că nu se poate în mai puțin de un an. Rezultatul: nu poți construi casa, deși ai banii. Nu e vina nimănui – regula e făcută prost.

OUG 38/2026 mărea termenul de la 3 la 5 ani, până la încheierea programului SAFE, ca statul să poată comanda nave și ele să fie construite în șantierele din România.

Dacă noul guvern vrea nave făcute în România prin programul european SAFE, trebuie să schimbe legea ca să ajute producția din țară, nu să o blocheze”, a scris Mihai Jurca pe pagina sa de Facebook.

CCR a admis sesizarea lui Sorin Grindeanu privind conflictul dintre Guvern și Parlament

Curtea Constituțională a stabilit joi că între Guvern și Parlament a existat un conflict juridic de natură constituțională în legătură cu emiterea Ordonanței de urgență nr. 38/2026, care reglementează aspecte referitoare la Programul SAFE.

Sesizarea a fost înaintată de Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților. Acesta a solicitat CCR să constate existența conflictului și să dispună măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.

În documentul transmis judecătorilor constituționali, Grindeanu a susținut că Guvernul condus de Ilie Bolojan și-ar fi depășit atribuțiile prin adoptarea și transmiterea spre publicare a ordonanței, în condițiile în care Parlamentul îi retrăsese încrederea prin moțiunea de cenzură adoptată la 5 mai 2026.

Sesizarea a vizat atât emiterea actului normativ după pierderea încrederii Parlamentului, cât și intervenția Executivului asupra unor reglementări care se aflau deja în procedură legislativă.

„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susţinea în sesizare.

Guvernul Bolojan ar fi introdus 12 articole suplimentare în ordonanță înaintea votului moțiunii de cenzură

Sesizarea adresată Curții Constituționale a inclus și acuzații privind modificarea proiectului inițial al OUG nr. 38/2026 în dimineața zilei de 5 mai, înainte ca Parlamentul să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Potrivit documentului, Executivul ar fi completat proiectul cu 12 articole suplimentare, deși o parte dintre prevederile respective erau deja analizate în cadrul procedurilor legislative parlamentare.

Sorin Grindeanu a invocat inclusiv expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței, susținând că aceasta ar demonstra intenția Guvernului de a adopta reglementările înainte de pierderea competenței de a emite ordonanțe de urgență.

Președintele Camerei Deputaților a apreciat că intervenția Executivului asupra unor dispoziții aflate deja în dezbaterea Parlamentului ar fi afectat rolul legislativ al acestuia și echilibrul constituțional dintre puterile statului.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’.

Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, aprecia preşedintele Camerei Deputaţilor.