CCR a admis sesizarea privind ordonanța SAFE. Tudorel Toader: Banii transferați Rheinmetall se întorc la statul român. Toni Neacșu: Ordonanța SAFE nu e legea SAFE

Curtea Constituțională a admis sesizarea lui Sorin Grindeanu privind ordonanța adoptată de Guvernul Ilie Bolojan, după moțiunea de cenzură din mai 2026. Decizia, luată cu cinci voturi la patru, a readus în discuție efectele prevederilor privind programul european SAFE. Tudorel Toader susține că întregul act normativ nu mai produce efecte, în timp ce avocatul Toni Neacșu contestă această interpretare.

CCR a admis sesizarea lui Sorin Grindeanu privind ordonanța SAFE. Tudorel Toader susține că întregul act normativ nu mai produce efecte, însă avocatul Toni Neacșu spune că proiectele de apărare nu sunt afectate

Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat, cu cinci voturi la patru, existența unui conflict juridic între Guvern și Parlament în cazul OUG 38/2026, adoptată de Cabinetul Ilie Bolojan.

Decizia vizează limitele atribuțiilor unui Guvern demis, care a definitivat ordonanța înainte de publicarea în Monitorul Oficial.

Fostul judecător CCR Tudorel Toader și avocatul Toni Neacșu au oferit interpretări diferite asupra consecințelor hotărârii, inclusiv pentru programul european SAFE.

CCR a admis sesizarea lui Sorin Grindeanu privind ordonanța adoptată de Guvernul Bolojan

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis joi, 22 octombrie, sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Disputa a fost generată de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 de către Cabinetul Ilie Bolojan.

Decizia a fost luată cu o majoritate strânsă, de cinci voturi la patru. Hotărârea privește limitele în care un Guvern al cărui mandat a încetat mai poate adopta acte normative și poate interveni în domenii aflate deja în procedură parlamentară.

În aceeași ședință, judecătorii constituționali au amânat examinarea excepției de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului cu privire la aceeași ordonanță.

Sesizarea lui Sorin Grindeanu a fost depusă în calitate de președinte al Camerei Deputaților, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat OUG 38/2026 și a transmis-o spre publicare. Actul normativ cuprinde prevederi referitoare la programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, dar și o serie de alte modificări legislative.

Guvernul Bolojan a completat ordonanța în ziua adoptării moțiunii de cenzură

La originea conflictului constituțional se află evenimentele din perioada 4-8 mai 2026. Ordonanța de urgență nr. 38/2026 este datată 4 mai, când Executivul a adoptat inițial măsuri referitoare la investițiile din industria de apărare.

Potrivit sesizării transmise Curții Constituționale, proiectul a fost extins substanțial în dimineața zilei de 5 mai, prin introducerea a 12 articole noi. Modificările au fost operate chiar în ziua în care Parlamentul a dezbătut și a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan.

Deși Guvernul își pierduse sprijinul parlamentar, forma finală a ordonanței a fost transmisă spre publicare. Actul normativ a apărut în Monitorul Oficial nr. 393 din 8 mai 2026.

Sorin Grindeanu a susținut că această conduită a încălcat articolul 110 alineatul (4) din Constituție. Potrivit prevederii constituționale, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv.

În interpretarea președintelui Camerei Deputaților, un Guvern demis nu mai poate exercita competențe de legiferare delegată și nu poate adopta sau definitiva ordonanțe de urgență cu un conținut legislativ substanțial.

Disputa a vizat, astfel, nu doar momentul în care a fost publicată ordonanța, ci și posibilitatea ca Executivul să continue să adopte măsuri legislative după pierderea încrederii Parlamentului.

Sorin Grindeanu a reclamat că Executivul a intervenit în atribuțiile Parlamentului

Sesizarea adresată CCR a vizat și introducerea prin OUG 38/2026 a unor reglementări care se aflau deja în procedură parlamentară. Unele dintre acestea erau în dezbaterea comisiilor, în timp ce altele se regăseau pe ordinea de zi a plenului celor două Camere.

În argumentația prezentată Curții, conducerea Camerei Deputaților a susținut că Guvernul ar fi acționat ca o autoritate legiuitoare concurentă Parlamentului, deși Constituția stabilește că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

Un element important al sesizării l-a reprezentat justificarea introducerii prevederilor suplimentare în ordonanță. Potrivit documentelor invocate de Sorin Grindeanu, completările au fost motivate inclusiv prin perspectiva adoptării moțiunii de cenzură, care ar fi împiedicat Guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în perioada interimatului.

În aceste condiții, disputa constituțională a vizat inclusiv posibilitatea ca Executivul să fi urmărit finalizarea unor modificări legislative înainte de pierderea efectivă a atribuțiilor sale.

Camera Deputaților a invocat, de asemenea, cerințele articolului 115 din Constituție, care reglementează adoptarea ordonanțelor de urgență. Potrivit argumentelor prezentate de instituție, asemenea acte trebuie justificate de existența unor situații extraordinare, iar introducerea unor măsuri din domenii diferite, fără legătură directă între ele, poate ridica probleme de constituționalitate.

Ordonanța SAFE cuprindea modificări privind exproprierile, energia și proiectele finanțate prin PNRR

OUG 38/2026 nu s-a limitat la implementarea programului european SAFE. Actul normativ a inclus prevederi referitoare la exproprierile pentru investiții strategice, industria de apărare și reglementările aplicabile unor operatori economici.

Ordonanța a cuprins și modificări privind utilizarea articolelor pirotehnice, funcționarea arhivelor militare, verificarea și decontarea compensărilor din domeniul energiei, precum și accelerarea implementării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Diversitatea domeniilor reglementate a reprezentat unul dintre argumentele invocate de Camera Deputaților în fața Curții Constituționale.

Hotărârea CCR a readus în discuție efectele juridice ale întregului act normativ, inclusiv ale prevederilor referitoare la SAFE. În acest context, fostul judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader și avocatul Toni Neacșu au oferit interpretări diferite privind consecințele deciziei.

Tudorel Toader susține că întreaga ordonanță nu mai produce efecte juridice

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a comentat joi, la Antena 3, hotărârea prin care Curtea a constatat existența conflictului juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament.

Acesta a explicat că o asemenea decizie presupune identificarea faptului care a generat conflictul, stabilirea măsurilor necesare pentru soluționarea lui și clarificarea consecințelor asupra actului care a provocat disputa.

„Constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterile statului, precum, în această situație, între Executiv și Legislativ. Urmează următoarele: care fapt a generat conflictul? Ce trebuie făcut pentru a ieși din conflict? Ce trebuie făcut pentru a nu se mai repeta un astfel de blocaj? Și ce se întâmplă cu efectele actului care a generat conflictul?

Prin urmare, actul adoptat de Guvern, care, am mai vorbit chiar și la dumneavoastră, n-avea capacitate juridică deplină, chiar dacă l-a adoptat, l-a publicat la trei zile după. Dar produce efecte când se publică în Monitorul Oficial.

Ceea ce înseamnă că efectele juridice nu se mai produc, adică nu produce niciun fel de efect juridic, și legiuitorul are deplină libertate să adopte măsurile legale în acord cu Legea fundamentală”, a declarat Tudorel Toader.

Întrebat dacă decizia afectează doar modificările introduse ulterior în ordonanță sau întregul act normativ, fostul judecător a pus accentul pe momentul publicării în Monitorul Oficial.

„Un act juridic nu e în vigoare până în momentul în care e publicat în Monitorul Oficial”, a spus Tudorel Toader.

Întrebat explicit dacă, în aceste condiții, „pică tot”, acesta a răspuns: „Da.”

Tudorel Toader a răspuns tot „Da” și când a fost întrebat dacă interpretarea sa vizează întreaga ordonanță, inclusiv alocările prin programul european SAFE.

Tudorel Toader afirmă că banii transferați către Rheinmetall ar trebui să revină statului

În cadrul aceleiași intervenții, Tudorel Toader a fost întrebat despre posibilele consecințe asupra contractului cu Rheinmetall și asupra sumelor care ar fi fost deja plătite. Tudorel Toader a susținut că efectele hotărârii ar putea viza inclusiv prevederile ordonanței legate de programul SAFE și sumele transferate în cadrul contractului cu Rheinmetall.

„Se va relua în discuția vizavi de o altă ordonanță de urgență trecută tot așa prin Parlament. Au o lege, au o lege în procesul ăla”, a spus fostul judecător CCR.

Moderatoarea emisiunii a adus în discuție și banii despre care a afirmat că fuseseră deja transferați către Rheinmetall. Întrebat ce se va întâmpla cu aceste sume, Tudorel Toader a răspuns: „Se întorc.”

Ulterior, acesta a precizat: „Se întorc la statul român.”

Întrebat care ar fi temeiul recuperării banilor, fostul judecător a declarat: „Păi, dacă e avans pe baza unei legi neconstituționale.”

Avocatul Toni Neacșu afirmă că ordonanța nu anulează contractele încheiate prin programul SAFE

Avocatul Toni Neacșu a prezentat o interpretare diferită asupra consecințelor deciziei CCR. Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, acesta a susținut că ordonanța contestată nu trebuie confundată cu legislația în baza căreia sunt încheiate contractele aferente programului SAFE.

Toni Neacșu a susținut că hotărârea Curții nu constată, în cadrul acestei proceduri, neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ci stabilește ce trebuie făcut pentru înlăturarea conflictului dintre două autorități publice.

În opinia sa, contractele aferente programului SAFE nu ar trebui să fie afectate de decizia CCR, deoarece au fost semnate în baza unei alte legislații. Avocatul a adăugat că, în cel mai nefavorabil scenariu pe care îl ia în calcul, un Guvern cu atribuții depline ar putea adopta din nou ordonanța pentru a reglementa aspectele privind exproprierile și celelalte măsuri incluse în actul normativ.

Prin urmare, în timp ce Tudorel Toader consideră că întreaga OUG 38/2026 nu mai produce efecte juridice și că sumele plătite ar trebui recuperate, Toni Neacșu susține că hotărârea nu anulează automat contractele încheiate în baza legislației distincte a programului SAFE.

„Ordonanța SAFE nu e legea SAFE. Am tot spus-o. Nu se va intampla nimic, contractele sunt semnate in baza altei legislații. E prima oară când CCR constată un conflict juridic încheiat, care si-a produs efectele de mult. In aceasta procedura CCR nu constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ci doar indică ce trebuie făcut pentru a inlatura un conflict intre 2 autorități publice.

Se va întâmpla doar ce spune CCR în hotărâre că trebuie făcut, deși cred că mai degrabă nimic, pentru că acel conflict juridic de natură constituţională oricum nu mai există. În cel mai rău caz vor trebui să emită din nou OUG-ul (care reglementează ceva priceduri de exproprieri și alte chestiuni de felul acesta), de data asta de către un Guvern care poate face asta.

Decizia CCR confirmă altceva: Guvernul Bolojan încă din prima zi de interimat, 5 mai, a acționat neconstituțional, încălcându-și flagrant limitele competențelor. Ceea ce a făcut permanent după aceea, până la învestirea Guvernului Niculescu”, a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.