Pensii recalculate, puncte de stabilitate și termene de contestare. Ce ajunge joi pe masa CCR

Curtea Constituțională a României are programate pentru joi, 22 octombrie, două cauze referitoare la constituționalitatea unor dispoziții din Legea nr. 360/2023, actul normativ care reglementează sistemul public de pensii. Sesizările privesc mai multe aspecte ale legislației, de la modul de stabilire a cuantumului pensiei până la condițiile de recalculare și termenele acordate pensionarilor pentru a contesta deciziile emise de autorități.

CCR analizează articole-cheie din legea pensiilor. Ce trebuie să știe pensionarii despre contestații

Pe lista prevederilor contestate se află articolele 83, 84, 85, 88, 127 și 144. Aceste dispoziții reglementează calculul drepturilor de pensie, valoarea punctului de referință, punctajele suplimentare acordate pentru vechimea în muncă și procedurile aplicabile anumitor situații de pensionare.

Legea nr. 360/2023 a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, iar aplicarea sa a generat litigii între beneficiari și casele de pensii. O parte dintre aceste dispute au ajuns în fața instanțelor, unde au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind modul în care sunt aplicate noile reguli.

Soluțiile pe care le va adopta Curtea vor depinde de argumentele analizate și de dispozițiile legale vizate de fiecare sesizare. Examinarea nu presupune automat modificarea sistemului de pensii, iar eventualele consecințe pentru beneficiari vor fi determinate de conținutul hotărârilor.

Termenele de contestare și calculul pensiilor, printre aspectele analizate

Unul dintre punctele disputate privește perioada de 45 de zile pe care pensionarii o au la dispoziție pentru a ataca în instanță deciziile emise de casele teritoriale de pensii. Contestatarii au ridicat, de asemenea, probleme referitoare la termenul de șase luni prevăzut pentru prezentarea anumitor documente necesare recalculării drepturilor de pensie.

O altă categorie de nemulțumiri vizează modul de stabilire a punctajului și recunoașterea perioadelor suplimentare de cotizare. Printre persoanele vizate de aceste dispute se numără foști angajați care au lucrat în condiții deosebite sau speciale, dar și pensionari cu dizabilități, pentru care aplicarea regulilor de calcul poate avea implicații asupra drepturilor acordate.

Potrivit articolului 83 din Legea nr. 360/2023, suma acordată lunar cu titlu de pensie se determină prin raportarea numărului total de puncte realizate de asigurat la valoarea punctului de referință, prin operațiunea de înmulțire prevăzută de lege. Articolul 85 stabilește modul de acordare a punctelor de stabilitate pentru contribuabilii care au realizat perioade de cotizare contributivă mai mari de 25 de ani.

Legislația cuprinde și reguli pentru persoanele ale căror pensii au fost stabilite înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Articolul 144 reglementează recalcularea acestor drepturi, iar prevederile sale stabilesc că, atunci când suma rezultată este inferioară celei aflate deja în plată, se păstrează cuantumul anterior, în condițiile prevăzute de actul normativ.

Mii de litigii au legătură cu aplicarea noii legislații

Datele prezentate în legătură cu aceste cauze indică existența a aproximativ 4.800 de dosare înregistrate la CCR, care implică peste 5.500 de reclamanți și au legătură cu aplicarea legii pensiilor.

Contestații au fost formulate și de persoane din județele Brașov, Argeș, Maramureș, Bihor și Vâlcea. În aceste zone se regăsesc numeroși foști angajați din sectoare industriale și miniere, ale căror drepturi de pensie pot fi influențate de regulile referitoare la vechime, condițiile de muncă și recalculare.

Data stabilită pentru examinarea dosarelor nu garantează că judecătorii vor anunța soluțiile pe 22 octombrie. Curtea Constituțională poate decide amânarea pronunțării sau poate fixa un alt termen pentru continuarea analizării cauzelor.

Deciziile pronunțate în aceste dosare pot fi relevante pentru alte procese în care sunt contestate dispoziții ale Legii nr. 360/2023. Impactul asupra fiecărui litigiu va depinde de prevederile analizate de Curte și de soluția adoptată pentru excepția de neconstituționalitate.

Plafonarea pensiilor militare, analizată separat de CCR

Într-o cauză distinctă de dosarele referitoare la sistemul public de pensii, Curtea Constituțională a respins două excepții privind plafonarea pensiilor militare de stat. Prin Decizia nr. 276 din 26 martie 2026, publicată la 11 septembrie 2026 în Monitorul Oficial, judecătorii constituționali au stabilit că dispozițiile contestate sunt conforme cu prevederile Constituției.

Hotărârea se referă la forma anterioară modificărilor introduse prin Legea nr. 282/2023 a articolului 60 alineatul (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Textul examinat de Curte stabilea limita maximă a pensiei nete în raport cu media veniturilor nete corespunzătoare soldelor sau salariilor brute incluse în baza de calcul.

Prevederea analizată de judecători este următoarea: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

Excepțiile au fost ridicate de doi pensionari în procese aflate pe rolul Tribunalului Teleorman. Aceștia au contestat deciziile de pensionare și au susținut că limitarea cuantumului pensiei contravine mai multor drepturi și principii constituționale.

Contribuția pentru pensia suplimentară, unul dintre argumentele reclamanților

Unul dintre motivele invocate în contestații a fost legat de efectul plafonării asupra unor drepturi asociate contribuțiilor achitate anterior pensionării. Reclamanții au susținut că limitarea pensiei poate diminua beneficiile aferente sporului acordat pentru contribuția la pensia suplimentară.

Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, militarii au achitat contribuția respectivă timp de peste 20 de ani și au considerat că plățile efectuate vor avea un efect asupra cuantumului drepturilor primite după pensionare.

Contestatarii au arătat că raportarea pensiei nete la media veniturilor nete ar putea reduce sau elimina efectul acestei contribuții. În susținerea excepțiilor au fost invocate și posibile diferențe de tratament între militarii care au plătit contribuția pentru pensia suplimentară și cei care nu au achitat-o, precum și între persoanele pensionate în perioade diferite.

În același litigiu au fost formulate critici referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și la OUG nr. 114/2018. Autorii excepțiilor au susținut că nu ar fi fost justificată suficient existența unei situații extraordinare care să impună adoptarea modificărilor prin ordonanțe de urgență.

Argumentele privind adoptarea ordonanțelor de urgență, respinse

Curtea Constituțională a respins și criticile referitoare la cele două ordonanțe. În motivarea hotărârii, judecătorii au arătat că ordonanțele de urgență sunt acte normative adoptate direct în temeiul Constituției și că acestea nu necesită o lege specială de abilitare, condiție aplicabilă ordonanțelor simple.

CCR a reținut, totodată, că argumentele privind lipsa unei situații care să justifice urgența fuseseră examinate în decizii anterioare. În acele cauze, Curtea constatase că cerințele constituționale referitoare la adoptarea actelor normative respective fuseseră respectate.

Decizia din 26 martie 2026 nu stabilește o formulă nouă de calcul pentru pensiile militare și nu dispune recalcularea tuturor drepturilor din acest sistem. Hotărârea privește constituționalitatea plafonării prevăzute de forma anterioară a articolului 60 alineatul (1) din Legea nr. 223/2015, în raport cu criticile analizate de judecători. Hotărârea este definitivă și general obligatorie, a fost comunicată Tribunalului Teleorman și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.