Ilie Bolojan face bilanțul mandatului de premier. Ce spune despre măsurile care au afectat milioane de români: Am fost obligați. Am preluat o țară cu spatele la zid

Ilie Bolojan a prezentat luni, 19 octombrie, bilanțul mandatului său de premier, la aproape șase luni după demiterea Guvernului prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Liderul PNL a vorbit despre situația economică în care a preluat conducerea Executivului, majorarea TVA și măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Declarațiile au fost făcute cu o zi înaintea votului de învestitură pentru Guvernul condus de Luca Niculescu, programat în Parlament pe 20 octombrie.

Ilie Bolojan susține că lasă viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării economice

Ilie Bolojan a prezentat, în conferința de presă de luni, principalele decizii adoptate în perioada în care a condus Guvernul, susținând că mandatul său a fost marcat de dificultăți economice, tensiuni politice și crize externe. Fostul premier a afirmat că Executivul a fost nevoit să intervină pentru reducerea deficitului bugetar și restabilirea încrederii partenerilor financiari în România.

„A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a afirmat Ilie Bolojan, la ultima conferință de presă susținută în calitate de premier interimar.

Acesta a descris și condițiile economice și politice existente în iunie 2025, când a preluat conducerea Executivului. Potrivit fostului premier, deficitul bugetar ridicat, dificultățile legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și situația politică de după anularea alegerilor au determinat adoptarea unor măsuri fiscale.

„În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă bazată exclusiv pe consum, pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată”, a declarat liderul PNL.

Bolojan explică de ce Guvernul a adoptat măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar

În prezentarea bilanțului, Ilie Bolojan a susținut că situația finanțelor publice nu permitea amânarea măsurilor de ajustare bugetară, în condițiile în care Comisia Europeană și piețele financiare solicitau rezultate concrete din partea autorităților române. El a afirmat că lipsa unor intervenții rapide ar fi putut conduce la o criză economică ale cărei efecte să fie resimțite de populație.

„Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efecte imediate. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru”, a explicat Ilie Bolojan.

Fostul șef al Executivului a indicat majorarea taxei pe valoarea adăugată drept una dintre primele decizii fiscale adoptate pentru creșterea veniturilor bugetare. Bolojan a recunoscut că măsurile au avut consecințe asupra cheltuielilor gospodăriilor și asupra nivelului de trai, dar a susținut că acestea au fost necesare pentru diminuarea dezechilibrelor financiare.

„Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire. Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai”, a precizat fostul premier.

Ilie Bolojan le mulțumește românilor pentru eforturile suportate în perioada măsurilor fiscale

Referindu-se la efectele politicilor economice asupra populației, Ilie Bolojan a declarat că rezultatele guvernării trebuie analizate și prin prisma veniturilor, a prețurilor și a siguranței locurilor de muncă. Liderul liberal a transmis că eforturile financiare suportate de cetățeni trebuie să se reflecte în modul de administrare a resurselor publice și în evoluția economiei.

„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective. Le mulțumesc tuturor românilor, pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens”, a mai susținut Ilie Bolojan.

Acesta a preluat funcția de prim-ministru în iunie 2025 și a rămas la conducerea Executivului, inclusiv în perioada interimatului, timp de un an și patru luni. Din iulie 2025, Ilie Bolojan deține și funcția de președinte al Partidului Național Liberal, cu puteri depline.

Ilie Bolojan a fost întrebat de ce nu a încercat să negocieze cu magistrații, pentru ca datoriile să fie eșalonate.

„Procesele și sumele care sunt stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistrați sunt imorale. Au fost mii de procese, dar și comparativ cu ponderea acestora în bugetul”, a spus premirul.

Criza politică a început în aprilie, iar Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai

România traversează o criză politică începută la 20 aprilie 2026, când Partidul Social Democrat a decis să îi retragă sprijinul politic premierului liberal Ilie Bolojan. Trei zile mai târziu, pe 23 aprilie, miniștrii PSD, partid condus de Sorin Grindeanu, și-au depus demisiile din Executiv.

La 5 mai, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, ceea ce a determinat demiterea Guvernului Bolojan, la aproximativ 11 luni de la învestire. Executivul a continuat ulterior să își exercite atribuțiile în regim interimar.

După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a făcut trei propuneri succesive pentru funcția de prim-ministru, fără ca vreuna dintre acestea să ducă la învestirea unui nou Cabinet.

Prima nominalizare a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie, însă acesta și-a depus mandatul înaintea votului parlamentar. La 14 iunie, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, dar Guvernul propus de acesta nu a primit votul de încredere al Parlamentului.

A treia desemnare a avut loc la 17 septembrie, când Nicușor Dan l-a propus pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan. Nici Cabinetul prezentat de acesta nu a obținut susținerea necesară în Legislativ.

„În primele luni când am adoptat pachetele de măsuri, coaliția a funcționat. Treptat, caând am trecut la componente de reducere de cheltuieli, de eliminare de privilegii, situația s-a deteriorat.

Ceea ce s-a întâmplat cu degradarea relațiilor din coaliție, de demiterea guvernului, nu a fost în interesul României.

În privința măsurilor a fost un rezultat aproblemelor pe care le avem. Ceea ce nu am finalizat este reducerea structurală a cheltuielilor statului”, a spus Ilie Bolojan.

De asemenea, Bolojan a fost întrebat când va elibera vila din Primăverii, dar și când vor pleca demnitarii susținuți de PNL din funcții.

„Știți foarte bine că voi respecta toate prevederile legale. În momentul în care îmi închei mandatul, într-o perioadă rezonabilă prevăzută de lege, o voi elibera, pentru că este normal acest lucru.

În ceea ce privește partea de demnitari care au fost susținuți de PNL, secretarii de stat, de exemplu, sau șefii de agenții, aceștia sau și-au depus demisia și urmează să-și încheie mandatul în zilele următoare sau vor clarifica aceste lucruri mâine, sau vineri. Sunt câteva cazuri solicitate de către domnul Luca Niculescu pentru asigurarea unor treceri și gestionări a unor probleme care se vor încheia într-o săptămână, maxim două” , a mai spus acesta.

Guvernul Luca Niculescu urmează să fie supus votului Parlamentului pe 20 octombrie

La 5 octombrie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru formarea unui nou Guvern, aceasta fiind a patra nominalizare făcută de șeful statului după demiterea Cabinetului Bolojan.

Noua formulă guvernamentală include 11 miniștri din partea PSD, iar Partidul Național Liberal a decis să susțină prin vot învestirea Executivului condus de Luca Niculescu.

Votul de încredere al Parlamentului este programat pentru marți, 20 octombrie, după aproximativ șase luni de criză politică și peste cinci luni în care România nu a avut un Guvern cu puteri depline. Adoptarea hotărârii de învestitură va permite instalarea noului Cabinet.