Alertă în spitalele din Europa. Infecțiile rezistente la antibiotice au crescut alarmant. Unele bacterii, aproape imposibil de tratat
SURSA FOTO: Dreamstime-spital
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) avertizează asupra creșterii alarmante a infecțiilor rezistente la antibiotice în spitalele europene. Infecțiile sanguine provocate de bacteria Klebsiella pneumoniae rezistentă la tratament au crescut cu 72% între 2019 și 2025. Unele tulpini au devenit rezistente la aproape toate antibioticele disponibile, inclusiv la medicamentele dezvoltate recent.
Infecțiile cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la antibiotice au crescut cu 72% în spitalele europene
Europa se confruntă cu o amenințare tot mai mare reprezentată de bacteriile rezistente la antibiotice. Cele mai recente rapoarte publicate miercuri de ECDC arată o deteriorare importantă a situației.
Infecțiile sanguine provocate de Klebsiella pneumoniae rezistentă la tratament au crescut cu 72% între 2019 și 2025.
Evoluția este îngrijorătoare, mai ales că Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce aceste infecții cu 5% până în 2030.
Bacteria se poate transmite între pacienții internați și poate provoca infecții severe, inclusiv cu evoluție fatală.
Potrivit datelor prezentate, rata mortalității asociate acestor infecții este, în mod obișnuit, cuprinsă între 40% și 70%.
Analizele arată că mai multe tulpini dezvoltă rezistență la aproape toate antibioticele, inclusiv la unele dintre cele mai noi tratamente.
Christian Giske, responsabil în cadrul ECDC de activitatea privind rezistența antimicrobiană, a declarat că această bacterie reprezintă principala îngrijorare rezultată din datele colectate în ultimul an.
Oficialul consideră că situația reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică europeană, potrivit Politico.
Bacteriile rezistente la antibiotice provoacă aproximativ 35.000 de decese anual în Europa
Rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile și fungii dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui medicamentelor concepute pentru a le distruge.
Potrivit estimărilor ECDC, această problemă provoacă aproximativ 35.000 de decese anual în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia.
În ciuda progreselor înregistrate în anumite domenii, Europa rămâne departe de mai multe obiective stabilite pentru 2030.
Una dintre principalele dificultăți este numărul limitat de medicamente noi disponibile pentru tratarea infecțiilor rezistente.
Noua legislație farmaceutică europeană, care urmează să fie semnată în decembrie, include măsuri pentru stimularea dezvoltării antibioticelor.
Acestea prevăd stimulente comerciale pentru industria farmaceutică și promovarea unor modele de plată predictibile pentru achiziționarea noilor tratamente.
Klebsiella pneumoniae este mai dificil de controlat decât bacteria MRSA
ECDC avertizează că limitarea răspândirii Klebsiella pneumoniae necesită măsuri stricte de prevenire a infecțiilor în spitale.
Printre acestea se numără igiena corectă a mâinilor, utilizarea corespunzătoare a mănușilor și a altor echipamente de protecție.
La fel de importante sunt curățarea și dezinfectarea eficientă a suprafețelor și echipamentelor medicale.
Christian Giske a explicat că această bacterie este mai dificil de controlat decât MRSA, o altă bacterie rezistentă la antibiotice întâlnită în spitale.
„Klebsiella este o bacterie intestinală și poate avea rezervoare mai puternice în organism”, a declarat acesta.
Specialistul a subliniat că măsurile eficiente împotriva MRSA nu sunt neapărat suficiente pentru limitarea răspândirii Klebsiella.
„Ceea ce funcționează pentru MRSA s-ar putea să nu fie suficient pentru Klebsiella. Respectarea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor trebuie să fie și mai strictă pentru a limita o asemenea problemă”, a explicat Giske.
Potrivit specialistului, chiar și omiterea unei suprafețe foarte mici în timpul dezinfectării poate permite bacteriei să se răspândească.
Infecțiile cu MRSA au scăzut cu 19%, dar cele provocate de E. coli rezistentă continuă să crească
Datele ECDC arată că măsurile de prevenire aplicate în spitale au produs rezultate importante împotriva MRSA.
Infecțiile sanguine provocate de această bacterie au scăzut cu 19% între 2019 și 2025.
Rezultatul depășește deja obiectivul european de reducere cu 15% până în 2030.
Situația este însă diferită în cazul bacteriei Escherichia coli rezistente la antibiotice.
Infecțiile provocate de aceasta au crescut cu 16,4% în aceeași perioadă.
Creșterea contrastează cu obiectivul Uniunii Europene de a reduce aceste infecții cu 10% până în 2030.
Diferențele arată că măsurile eficiente împotriva unei bacterii nu produc neapărat aceleași rezultate în cazul altor agenți patogeni.
Consumul de antibiotice a scăzut cu doar 5% în UE, mult sub obiectivul stabilit pentru 2030
Reducerea utilizării inutile a antibioticelor reprezintă o altă prioritate a autorităților sanitare europene.
Administrarea acestora numai atunci când sunt necesare poate limita dezvoltarea rezistenței bacteriene.
Datele ECDC arată că utilizarea antibioticelor în Uniunea Europeană a scăzut cu 5% între 2019 și 2025.
Progresul este însă insuficient față de obiectivul unei reduceri de 20% până în 2030.
Există și o evoluție favorabilă în privința utilizării antibioticelor recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
În 2025, acestea reprezentau 62,5% din consumul total, față de obiectivul european de cel puțin 65%.
ECDC cere măsuri mai stricte în spitale și monitorizarea genetică a bacteriilor rezistente
Directoarea ECDC, Pamela Rendi-Wagner, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva rezistenței antimicrobiene.
„Suntem încă în urmă în privința mai multor obiective ale UE pentru 2030 privind combaterea rezistenței antimicrobiene”, a declarat aceasta.
Oficialul a evidențiat importanța supravegherii genomice, o metodă care permite analizarea caracteristicilor genetice ale bacteriilor.
Această tehnologie ajută autoritățile să identifice mai rapid modul în care tulpinile rezistente se răspândesc între pacienți și unități medicale.
„Acest lucru înseamnă că putem acționa mai devreme pentru a opri transmiterea, putem orienta mai eficient deciziile de tratament și putem identifica domeniile în care sunt necesare cel mai urgent antibiotice noi”, a explicat Rendi-Wagner.
Monitorizarea genetică și respectarea strictă a măsurilor de prevenire sunt considerate instrumente importante pentru limitarea infecțiilor rezistente în spitalele europene.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.