Stellantis primește un premiu prestigios pentru motoarele sale italiene, în timp ce vânzările scad din cauza concurenței mărcilor asiatice
Stellantis primește un premiu prestigios pentru motoarele sale italiene. Industria auto europeană traversează unul dintre cele mai tensionate momente din istoria sa recentă. Presiunea uriașă exercitată de producătorii chinezi — care câștigă cotă de piață prin prețuri agresive și ritm alert de lansare a modelelor electrice și hibride — obligă giganții tradiționali ai continentului să își apere nu doar fabricile, ci și legitimitatea tehnologică. În acest context, distincția primită pe 16 noiembrie 2026 pentru inovația motoarelor sale italiene vine ca o confirmare a excelenței inginerești europene, dar scoate la iveală și un paradox industrial profund.
Pe 16 noiembrie 2026, Stellantis a anunțat că a primit cea de-a 25-a ediție a Premiului Internațional Barsanti și Matteucci. Creat în Pietrasanta, Toscana, trofeul aduce un omagiu lui Eugenio Barsanti și Felice Matteucci, cei doi pionieri italieni care au pus bazele primelor lucrări privind motorul cu ardere internă.

Distincția onorează moștenirea grupului în domeniul sistemelor de propulsie dezvoltate în Italia — de la legendarul motor FIRE până la tehnologia de injecție common rail, adoptată ulterior la scară globală. Totuși, dincolo de celebrarea istoriei, harta actuală a uzinelor Stellantis spune o poveste mult mai nuanțată despre locul pe care îl mai ocupă astăzi producția italiană în strategia grupului.
Stellantis primește un premiu care celebrează geniul mecanic italian în fața provocărilor globale
Trofeul a fost ridicat de Aldo Marangoni, vicepreședinte al diviziei Motoare din cadrul Stellantis. Cu o experiență de patru decenii în industria auto, acesta a rememorat etapele esențiale ale inovației mecanice italiene — de la motoarele FIRE și sistemele common rail, până la propulsoarele sportive Abarth — tehnologii care au depășit granițele Europei și au cucerit piețe internaționale.
Într-un moment în care constructorii europeni trebuie să demonstreze că tradiția și fiabilitatea pot contrabalansa ofensiva asiatică, Marangoni a subliniat rolul practic al ingineriei:
„Suntem mândri să primim Premiul Barsanti și Matteucci, care celebrează ingeniozitatea și capacitatea de a inova, valori adânc înrădăcinate în istoria noastră. Tradiția noastră industrială ne învață că adevărata valoare a inovației constă în capacitatea de a o transforma în soluții concrete, de a o industrializa și de a o face accesibilă milioanelor de oameni. Asta facem de generații în domeniul motoarelor și al mobilității și este aceeași filozofie pe care o aplicăm astăzi noilor tehnologii: transformarea complexității tehnologice în inovații ușor de utilizat, capabile să îmbunătățească în mod tangibil viața clienților noștri”, a declarat Aldo Marangoni, vicepreședinte al diviziei de motoare Stellantis.
De la succesul istoric FIRE la realitatea uzinelor europene de astăzi
Lansat în 1985, motorul robotizat FIRE (Fully Integrated Robotized Engine) a devenit simbolul eficienței industriale italiene. Simplu, compact și economic, acesta a echipat milioane de automobile Fiat și Lancia, stând la baza unei noi generații de propulsoare. Moștenirea sa directă se regăsește în familia FireFly, cunoscută și sub numele de GSE (Global Small Engine).
Deși această arhitectură a fost dezvoltată în epoca Fiat Chrysler, realitatea industrială arată o reconfigurare geografică majoră:
-
Producția GSE și FlexFuel: Fabricarea motoarelor FireFly/GSE este concentrată astăzi în principal în Brazilia, unde grupul dezvoltă și motoarele FlexFuel, alături de aplicațiile sportive Abarth și recentul propulsor Hurricane 4.
-
Schimbarea echilibrului în Europa: În uzinele europene ale grupului, motoarele EB2 și EP6, moștenite din fosta structură PSA, ocupă acum un loc central în sistemele de propulsie destinate pieței europene, producția lor fiind bazată în principal în Ungaria, Polonia și, mai recent, Maroc.
-
Încetinirea din Italia și strategia americană: Operațiunile italiene legate de familiile de motoare GSE și GME au încetinit considerabil, contrastând puternic cu deceniile în care Italia era principalul nucleu de dezvoltare și fabricație al Grupului Fiat. Peste Atlantic, Stellantis mizează pe motoarele GME cu șase cilindri produse în Mexic, precum și pe unități GME cu patru cilindri, V6 și V8 destinate Americii de Nord.
Inovația italiană este celebrată, dar ce urmează pentru uzinele din Peninsulă?
Prin acest premiu, Stellantis își reafirmă capacitatea de a transforma cercetarea în soluții accesibile unui public larg, punând în evidență portofoliul său diversificat: de la motoare termice optimizate, sisteme hibride și 100% electrice, până la tehnologia REV (Range Extended Vehicle), concepută pentru SUV-urile și camionetele de mare tonaj din America de Nord.
Cu toate acestea, distincția din Toscana lasă deschisă o întrebare strategică pentru întreaga industrie auto europeană: ce rol concret intenționează Stellantis să acorde fabricilor și motoarelor italiene în următorii ani?
Într-o piață în care presiunea competitivă a mărcilor chineze forțează reducerea costurilor și relocarea producției către regiuni mai competitive, Europa riscă să rămână un muzeu al excelenței tehnologice din trecut, dacă nu găsește soluții pentru a-și păstra și capacitățile industriale din prezent. Pentru Stellantis, situația rămâne una paradoxală: ingineria italiană este aplaudată pe scenele internaționale tocmai în momentul în care viitorul său industrial pe pământ italian pare mai nesigur ca oricând.
Virgil Munteanu este Director Executiv al Editurii Evenimentul și Capital din 2012, având o experiență de peste 25 de ani în management media și comunicare strategică. Cu o pregătire multidisciplinară în domeniile tehnic și comunicare în afaceri, a coordonat numeroase campanii de anvergură începând cu anul 1996. Semnează constant articole, analize și editoriale pentru publicații de referință precum Capital, Evenimentul Zilei, Infofinanciar, Doctorul Zilei, Infoactual, Infofinanciar și Animal Zoo.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.







Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.