Trump, Putin și Xi Jinping se întâlnesc în China. Ce vor discuta cei trei lideri și cât va dura reuniunea trilaterală de la Shenzhen
SURSĂ FOTO: AFP/IORI SAGISAWA - Donald Trump, Vladimir Putin, Xi Jinping
Președintele american Donald Trump, liderul rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping urmează să participe joi, 19 noiembrie, la o întâlnire trilaterală organizată la Shenzhen, în China, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Trump, Putin și Xi Jinping pregătesc o reuniune cu miză globală
Reuniunea, considerată fără precedent, nu va dura mai mult de o oră, potrivit Kremlinului. Separat, Donald Trump și Vladimir Putin vor avea și o întrevedere bilaterală, însă programul exact al acesteia nu a fost stabilit.
Întâlnirea celor trei lideri are loc într-un context internațional tensionat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul american cu Iranul, disputele comerciale dintre Washington și Beijing și restricțiile privind accesul Chinei la tehnologii avansate. Înaintea reuniunii trilaterale, Xi Jinping și Vladimir Putin au avut deja o întrevedere, în cadrul căreia au susținut necesitatea unei ordini mondiale multipolare, conform Reuters.
Întâlnirea nu va dura mai mult de o oră
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat miercuri că discuțiile dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping vor dura cel mult o oră. Reuniunea va avea loc joi, în marja summitului APEC, organizat în orașul chinez Shenzhen.
Un oficial american citat de agenția dpa a confirmat că, pe lângă întâlnirea în trei, președinții american și rus vor avea și o discuție bilaterală. Momentul exact al acesteia nu era încă stabilit.
Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat la rândul său întrevederea Trump-Putin, precizând însă că nu sunt prevăzute negocieri extinse cu această ocazie.
În ceea ce privește agenda discuției trilaterale, Ușakov a indicat că liderii vor aborda consolidarea relațiilor dintre marile puteri și modul în care cooperarea acestora ar putea contribui la îmbunătățirea situației internaționale.
Potrivit informațiilor prezentate în contextul summitului, printre subiectele care ar putea fi abordate se numără războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul Statelor Unite cu Iranul, comerțul internațional, inteligența artificială și armele nucleare.
Reuniunea a fost comparată cu Conferința de la Ialta din 1945, la care au participat Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică. Întâlnirea istorică a stabilit sfere de influență și a contribuit la configurarea ordinii mondiale de după Al Doilea Război Mondial, devenind ulterior un simbol al acordurilor încheiate de marile puteri în privința statelor mai mici.
Comparația a provocat îngrijorare în unele capitale europene și asiatice, unde există temeri că marile puteri militare ale lumii ar putea lua decizii care să ignore interesele celorlalte state.
Kremlinul a respins comparațiile cu Conferința de la Ialta, calificându-le drept speculații ale analiștilor politici, dar a recunoscut că întâlnirea de la Shenzhen poate avea un impact major asupra afacerilor internaționale. Beijingul a transmis că reuniunea trilaterală ar urma să contribuie la promovarea păcii mondiale.
Xi Jinping l-a întâmpinat personal pe Donald Trump la aeroportul din Shenzhen
Sosirea lui Donald Trump în China a fost marcată de un gest diplomatic special din partea președintelui Xi Jinping. Liderul chinez l-a întâmpinat personal pe aeroportul din Shenzhen, fiind pentru prima dată de când a devenit președinte când procedează astfel în cazul unui lider străin aflat în vizită.
Gestul a reprezentat o reciprocitate față de primirea pe care Trump i-a oferit-o lui Xi Jinping la baza militară Joint Base Andrews, în luna septembrie, când cei doi s-au întâlnit ultima dată.
La aeroport, cei doi președinți s-au îmbrățișat pentru scurt timp și au schimbat câteva cuvinte înainte de a se îndrepta către coloanele oficiale de mașini. Xi Jinping a explicat că tradiția diplomatică a Chinei presupune respectarea curtoaziei și reciprocitatea gesturilor de politețe. Liderul chinez și-a exprimat disponibilitatea de a discuta cu omologul american relațiile dintre China și Statele Unite, cooperarea în regiunea Asia-Pacific și situația internațională.
La rândul său, Donald Trump a transmis, potrivit agenției de presă Xinhua, că toate întâlnirile sale cu Xi Jinping au fost foarte plăcute.
Ulterior, cei doi lideri s-au alăturat lui Vladimir Putin și celorlalți participanți la summitul APEC. Aceștia au participat la o sesiune de saluturi oficiale, la fotografia de grup și la banchetul organizat cu ocazia evenimentului.
Xi Jinping critică protecționismul comercial și apără deschiderea piețelor
Înaintea sosirii lui Donald Trump, președintele chinez Xi Jinping a susținut un discurs în care a pledat pentru comerț liber și deschis și pentru apărarea sistemului comercial multilateral bazat pe reguli.
Liderul de la Beijing a transmis că este necesară susținerea sistemului comercial multilateral bazat pe reguli, având Organizația Mondială a Comerțului în centrul său, precum și protejarea investițiilor și a schimburilor comerciale internaționale.
Mesajul a fost transmis în fața unui public format din reprezentanți ai mediului de afaceri și a urmărit să prezinte China drept un partener stabil pe scena internațională. Xi Jinping a pus accent pe deschiderea economică, în contrast cu politica administrației Trump, care a majorat tarifele vamale și a adoptat o abordare considerată imprevizibilă în relațiile externe.
Discursul președintelui chinez a venit într-un moment în care relațiile comerciale dintre Washington și Beijing sunt din nou supuse presiunilor. Administrația americană a anunțat recent noi restricții privind accesul Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială, inclusiv la produse fabricate de companii precum Nvidia. Măsurile ar putea complica și mai mult armistițiul comercial fragil dintre cele două economii, iar Beijingul a promis că va răspunde.
În același timp, partenerii comerciali occidentali au criticat China pentru excedentele comerciale anuale care depășesc 1.000 de miliarde de dolari. Aceștia susțin că politicile economice ale Beijingului favorizează sectorul manufacturier în detrimentul consumatorilor interni.
Autoritățile chineze consideră însă că modelul economic actual este potrivit pentru o economie care încă încearcă să ajungă din urmă cele mai bogate state ale lumii.
Washingtonul, Bruxellesul și alte capitale occidentale sunt preocupate de dominația Chinei asupra lanțurilor de aprovizionare. Acestea consideră că poziția Beijingului îi poate oferi un avantaj geopolitic important și avertizează că politicile sale economice amenință industriile și locurile de muncă din alte țări.
China va continua să investească în industria proprie și în noile tehnologii
Xi Jinping a anunțat că China va continua să investească în industria proprie și în noile tehnologii. Totodată, Beijingul intenționează să reducă tarifele vamale și să își deschidă și mai mult piețele, urmând să se opună protecționismului și unilateralismului.
George Chen, partener și coordonator al practicii digitale din cadrul The Asia Group, a apreciat că mesajul președintelui chinez ar putea găsi susținere în numeroase state din Sudul Global. În opinia sa, discursul consolidează eforturile Beijingului de a prezenta strategia sa tehnologică drept o alternativă la abordarea Washingtonului.
Vladimir Putin atacă sancțiunile occidentale și vorbește despre declinul Europei
După discursul lui Xi Jinping, Vladimir Putin a susținut, la rândul său, o intervenție în care a criticat puterile occidentale, pe care le-a prezentat drept foste hegemonii.
Liderul rus a vorbit despre ceea ce a descris drept declinul umilitor al Europei și a susținut că sancțiunile impuse Rusiei după invazia Ucrainei au avut efecte contrare celor urmărite de statele occidentale.
Putin a afirmat că instrumentele tradiționale de dominație economică și constrângere și-au pierdut în mare parte capacitatea de intimidare. În opinia sa, sancțiunile, tarifele vamale și restricțiile la export pot avea în continuare un anumit efect de descurajare, dar nu pot opri creșterea economică și nici nu pot distruge economiile concurenților.
Discursul președintelui rus a venit după ce Ucraina a provocat avarii importante podului rutier Kerci, care leagă Crimeea de Rusia. Atacul reprezintă o lovitură pentru Moscova în contextul războiului început în urmă cu patru ani.
Înaintea întâlnirii cu Donald Trump și Xi Jinping, Vladimir Putin avusese deja o întrevedere cu liderul chinez. Cei doi au susținut necesitatea construirii unei ordini multipolare mai echitabile, în care Rusia și China să își asume responsabilitățile corespunzătoare statutului de superputeri.
Putin a descris situația internațională drept una turbulentă, dar a susținut că neînțelegerile pot fi rezolvate prin dialog și negocieri directe. Din acest motiv, liderul de la Kremlin și-a exprimat așteptările privind beneficiile importante pe care le-ar putea aduce reuniunea trilaterală de la Shenzhen.
Donald Trump a ajuns în China după discuțiile privind apărarea Filipinelor
Vizita lui Donald Trump în Asia are loc și într-un context politic intern dificil pentru președintele american. Este prima sa deplasare în regiune după înfrângerea suferită de Partidul Republican în alegerile intermediare organizate în această lună.
Tensiunile sunt amplificate și de acuzațiile care îl vizează pe fondatorul Nvidia, Jensen Huang, precum și de cazul unei persoane suspectate de spionaj în favoarea Chinei.
Înainte de sosirea în China, Donald Trump s-a aflat la Manila, unde a promis aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Filipinele. Angajamentul vine în contextul intensificării disputelor dintre Manila și Beijing privind teritoriile contestate din Marea Chinei de Sud.
Tot în timpul deplasării sale în Asia, președintele american a avansat posibilitatea unei întâlniri cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în China. O asemenea întrevedere nu a fost însă confirmată.
Premierul Japoniei nu a beneficiat de o primire oficială la sosirea în China
În timp ce Donald Trump a fost întâmpinat personal de Xi Jinping, primirea altor lideri care au ajuns la Shenzhen a avut un caracter diferit.
Reprezentanții Australiei, Canadei și Coreei de Sud, printre alte state, au fost întâmpinați de dansatori și militari care purtau arme. În schimb, premierul japonez Sanae Takaichi a ajuns în China fără să beneficieze de o ceremonie de primire.
Diferența reflectă tensiunile existente între Beijing și Tokyo. Relațiile dintre cele două țări sunt afectate de o dispută începută în urmă cu aproximativ un an, după ce Sanae Takaichi a declarat că Japonia ar putea recurge la forțele sale militare dacă o acțiune a Chinei împotriva Taiwanului ar amenința și teritoriul japonez.
Tensiunile au continuat și în această săptămână. Marți, Taiwanul și Japonia au semnalat incursiuni ale unor aeronave militare rusești în spațiile lor aeriene.
Reuniunea de la Shenzhen are loc, astfel, într-un moment în care marile puteri încearcă să își consolideze pozițiile economice, militare și diplomatice, în timp ce conflictele regionale și disputele comerciale pun presiune asupra relațiilor internaționale.
Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping este urmărită cu atenție atât de aliații celor trei puteri, cât și de statele care se tem că interesele lor ar putea fi trecute în plan secund în eventualitatea unor înțelegeri între liderii celor mai importante puteri militare ale lumii.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.