Mai multe companii de stat ar putea dispărea după reforma PSD. Poșta Română, SALROM și ROMARM se află pe listă
SURSA FOTO: Poșta Română - Poșta Română
Reforma administrației centrale pregătită de PSD începe să contureze primele schimbări în structura companiilor de stat. Poșta Română, Romfilatelia, SALROM, Plafar și ROMARM se numără printre societățile care ar putea fi reorganizate, comasate sau integrate în structuri comune, potrivit informațiilor provenite din surse politice. Planul urmărește reducerea cheltuielilor bugetare prin eliminarea structurilor administrative paralele și a conducerilor separate.
Poșta Română și alte companii de stat ar putea dispărea după reforma PSD
În paralel, Ministerul Justiției pregătește o reorganizare amplă a parchetelor de pe lângă judecătorii. Proiectul prevede comasarea a 134 de unități, astfel încât numărul acestora să scadă de la 175 la 41. Economia estimată de minister pentru această măsură se ridică la aproximativ 6,15 milioane de lei lunar, respectiv aproape 74 de milioane de lei anual.
Primele propuneri de reorganizare vizează societăți care funcționează în prezent separat, deși anumite activități ale acestora ar putea fi reunite. Analizele realizate la nivelul ministerelor au identificat companii și agenții cu atribuții asemănătoare, dar care au sedii proprii, structuri de conducere distincte și cheltuieli administrative separate.
Social-democrații urmăresc reducerea acestor costuri prin fuziuni și comasări. În cazul societăților care înregistrează pierderi în mod repetat, este luată în calcul inclusiv desființarea acestora ca entități separate.
Printre primele variante analizate se află fuziunea dintre Poșta Română și Romfilatelia. Prin această măsură, activitățile celor două societăți ar urma să fie reunite într-o singură structură, ceea ce ar permite eliminarea unor cheltuieli administrative.
O altă propunere vizează SALROM și Plafar, două companii care ar putea fi comasate. În prezent, acestea funcționează separat, însă planul de reorganizare urmărește reunirea lor într-o structură comună.
Schimbări sunt pregătite și în sectorul turismului. Societățile Telegondola Mamaia și Mamaia SA ar putea fi unite, iar ulterior ar urma să fie analizată și integrarea Neptun-Olimp în structura rezultată.
Aceste propuneri au fost discutate inclusiv la nivelul Ministerului Economiei. Totuși, procedurile nu au fost finalizate, iar variantele analizate nu reprezintă încă decizii definitive.
ROMARM ar putea funcționa cu o singură conducere
Reforma ar putea produce schimbări importante și în sectorul infrastructurii rutiere. Potrivit informațiilor provenite din surse politice, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) ar putea fi reunite într-o singură structură.
Cele două societăți au atribuții distincte, însă activitățile lor se intersectează în domeniul infrastructurii rutiere. Prin reorganizare, autoritățile ar urmări reducerea cheltuielilor administrative și simplificarea coordonării proiectelor.
Deocamdată, nu a fost prezentată o decizie definitivă privind modul în care ar urma să funcționeze noua companie și nici forma exactă pe care ar putea să o aibă această reorganizare.
O altă companie importantă vizată de schimbări este ROMARM, care activează în industria națională de apărare. Planul analizat prevede reorganizarea companiilor producătoare de armament care funcționează în prezent ca filiale ale ROMARM, astfel încât acestea să fie integrate sub o singură entitate juridică.
Potrivit scenariului discutat, filialele ar putea deveni sucursale ale companiei-mamă. Acest lucru ar însemna eliminarea consiliilor de administrație separate și concentrarea conducerii la nivelul ROMARM.
Prin această reorganizare, statul ar urmări reducerea cheltuielilor generate de existența mai multor structuri de conducere. Activitățile de producție ar urma să fie păstrate, schimbarea vizând în principal organizarea administrativă și juridică a societăților.
Și în acest caz, propunerea se află încă în faza de analiză. Forma finală a reorganizării urmează să fie stabilită de autorități.

Reforma ajunge și în Justiție
Reorganizarea administrației publice nu se limitează la companiile de stat. Ministerul Justiției a pregătit un proiect de lege care prevede comasarea a 134 de parchete de pe lângă judecătorii.
Potrivit ministrului Justiției, Radu Marinescu, cele 175 de unități care funcționează în prezent la nivelul județelor ar urma să fie reorganizate în 41 de parchete, câte unul pentru fiecare județ.
Proiectul nu vizează parchetele din municipiul București și nici celelalte categorii de unități care fac parte din Ministerul Public.
Concret, fiecare județ ar urma să aibă un singur parchet, cu sediul principal în municipiul reședință de județ. În același timp, vor exista sedii secundare permanente în localitățile în care funcționează judecătorii.
Prin urmare, activitatea procurorilor nu ar urma să fie eliminată din localitățile respective. Schimbarea ar consta în reunirea structurilor administrative, în timp ce activitatea judiciară ar continua și prin sediile secundare.
Reorganizarea ar presupune și transformarea a 134 de funcții de prim-procuror și a 134 de funcții de grefier-șef în funcții de execuție. Astfel, ar fi redus numărul posturilor de conducere existente în sistem.
Ministerul Justiției estimează că această măsură ar putea genera economii de aproximativ 6,15 milioane de lei pe lună, ceea ce înseamnă aproape 74 de milioane de lei anual.
Autoritățile susțin că reorganizarea ar contribui și la o distribuire mai echilibrată a activității între procurori. În prezent, există diferențe importante între volumul de dosare gestionat de diferitele unități, unele parchete având foarte multe cauze, în timp ce altele funcționează cu personal redus.
Datele prezentate de Ministerul Justiției arată că 108 dintre cele 175 de parchete au cel mult cinci posturi de procuror. De asemenea, 12 unități au funcționat fără niciun procuror în anumite perioade cuprinse între 2018 și 2026.
Când ar urma să fie adoptată reforma PSD
Reorganizarea companiilor de stat și a instituțiilor publice face parte dintr-un plan mai amplu prin care PSD urmărește reducerea cheltuielilor statului și eficientizarea administrației publice.
Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a anunțat anterior că peste 100 de instituții și companii ar putea fi desființate sau comasate. Analiza structurilor din administrația centrală este coordonată de vicepremierul Marian Neacșu.
În cadrul reformei instituțiilor și companiilor de stat, fiecare societate urmează să fie evaluată în funcție de situația financiară, atribuțiile pe care le îndeplinește și importanța strategică pentru stat.
Marian Neacșu a explicat că procesul nu presupune exclusiv eliminarea companiilor care înregistrează pierderi
Marian Neacșu a explicat că procesul nu presupune exclusiv eliminarea companiilor care înregistrează pierderi. Vor fi analizate și societățile profitabile, dacă există posibilitatea reducerii cheltuielilor sau a îmbunătățirii activității prin reorganizare.
În cazul instituțiilor și companiilor care nu vor mai funcționa ca entități separate, autoritățile vor analiza și eventualele măsuri de protecție socială pentru angajații afectați.
Deocamdată, numărul disponibilizărilor nu a fost stabilit. Deciziile privind personalul vor depinde de rezultatele evaluărilor realizate pentru fiecare instituție și companie în parte.
Calendarul discutat la nivelul Guvernului stabilește mai multe etape pentru implementarea reformei. Analizele structurilor din administrația centrală ar urma să fie finalizate până la 20 ianuarie 2027.
Ulterior, proiectul legislativ ar trebui pregătit până la începutul lunii februarie 2027. După această etapă, Executivul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027.
Până la definitivarea procesului legislativ, lista companiilor și instituțiilor vizate poate suferi modificări. Fuziunile, comasările și eventualele desființări vor trebui să parcurgă procedurile legale necesare înainte de a fi aplicate.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.