BNR atrage atenția asupra unei noi amenințări la adresa băncilor. Cum pot atacurile cibernetice să provoace retrageri masive de depozite
SURSA FOTO: BNR - Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR
Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, atrage atenția asupra provocărilor generate de digitalizarea sistemului financiar, extinderea criptoactivelor și dezvoltarea inteligenței artificiale. În analiza sa, prezentată mai jos, reprezentantul BNR explică de ce securitatea cibernetică și reziliența infrastructurilor de plăți devin esențiale pentru stabilitatea financiară și prezintă măsurile prin care băncile centrale și instituțiile de credit se pregătesc să gestioneze noile riscuri tehnologice.
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Noua provocare a finanțelor digitale, inovația și nevoia de menținere a încrederii în infrastructura de plăți
Evoluțiile din ultima perioadă întăresc ideea că ceea ce ieri era doar o inovație tehnologică importantă a devenit astăzi un factor care ne modelează prezentul și aduce provocări complexe pentru viitor. Este o transformare care se vede deja în felul în care tot mai mulți dintre noi plătim, economisim și investim și de care depinde, în bună măsură, modul în care economia românească își va valorifica potențialul, în condiții de siguranță și încredere. Este, în fapt, transformarea digitală a sistemului de plăți susținută și de progresul inteligenței artificiale.
Un indicator al acestei transformări este amploarea plăților electronice. Potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene, în a doua jumătate a anului 2025, în zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât cu un an înainte. Înseamnă, pentru o populație de aproximativ 350 milioane de locuitori ai zonei euro și raportate la cele 184 de zile ale semestrului al doilea 2025, în medie statistică, mai mult de o plată pe zi pentru fiecare locuitor.
În România, numărul de plăți zilnice per locuitor este încă la aproximativ jumătate din media zonei euro, dar ritmul de creștere este de peste cinci ori mai alert: în aceeași perioadă, numărul plăților fără numerar s-a majorat cu peste 37%. În acest context, securitatea infrastructurilor digitale devine o condiție esențială pentru buna funcționare a economiei.
Acest lucru este cu atât mai relevant cu cât popularitatea activelor digitale în România este importantă. La nivel național, rata de adopție a criptoactivelor în rândul populației de 18-64 de ani a fost estimată la 14,9 la sută pentru anul 2025, una dintre cele mai ridicate la nivel european. În plus, conform unor estimări preliminare, deținerile totale de criptoactive ale populației ar înregistra o valoare de până la 12,9 miliarde euro.
Încrederea în sistemul financiar depinde tot mai mult de securitatea infrastructurilor digitale
La prima vedere, cele două teme ale conferinței par distincte. Ele sunt, de fapt, fațete diferite ale aceleiași problematici. Pentru a susține această afirmație, aș începe cu o observație simplă. Istoria banilor este, în fond, o istorie a încrederii și a felului în care aceasta a fost garantată: mai întâi prin pecetea bătută pe monedă, apoi prin semnătura de pe bancnotă, iar mai târziu prin banca centrală și prin sistemele de plăți pe care ne bazăm în fiecare zi. Fiecare inovație monetară a trebuit să răspundă, mai devreme sau mai târziu, la aceeași întrebare: cine garantează că ceea ce primesc astăzi va valora la fel și mâine și că nimeni nu mi-l poate lua pe nedrept?
Registrele distribuite, activele tokenizate, stablecoins și monedele digitale ale băncilor centrale nu schimbă această întrebare. Schimbă doar locul în care trebuie căutat răspunsul. Iar acest răspuns depinde astăzi, într-o măsură tot mai mare, de reziliența infrastructurilor digitale și de securitatea cibernetică.
Permiteți-mi să mă opresc, pe scurt, asupra unor evoluții recente pe care le consider relevante pentru discuția noastră și care ilustrează acest lucru.
Cei mai mulți emitenți de instrumente tokenizate sunt deocamdată din Asia
Vedem cu toții că tehnologia registrelor distribuite a ieșit din mediul de test și este astăzi prezentă în produse și funcționalități tot mai utilizate. Potrivit (ESMA), valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, adică de peste șase ori în 18 luni. Piața rămâne încă redusă în raport cu piețele tradiționale, dar dinamica ei arată viteza transformării.
În paralel, potrivit raportului de stabilitate financiară publicat luna aceasta de Rezerva Federală, capitalizarea globală a pieței stablecoin-urilor se plasează la aproximativ 310 miliarde de dolari. Aproape întreaga valoare este denominată în dolari americani, iar două monede stabile, USDT, emisă de Tether, și USDC, emisă de Circle, concentrează împreună circa 85% din piață. Prin comparație, monedele stabile ancorate la euro au o capitalizare de aproximativ 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din volumul pieței americane.
Dimensiunea acestei piețe și concentrarea ei în jurul câtorva emitenți pun în evidență importanța guvernanței, a transparenței și a administrării riscurilor. Cei mai mulți emitenți de instrumente tokenizate sunt deocamdată din Asia, iar Statele Unite avansează rapid, mai ales prin tokenizarea titlurilor de stat și prin stablecoin-uri. Europa are propriile platforme și un cadru de reglementare dedicat, iar întrebarea care se pune acum este cum își poate pune în valoare aceste avantaje.
Eurosistemul introduce Pontes pentru decontarea tranzacțiilor cu active tokenizate în bani de bancă centrală
Un pas important a fost făcut la 21 septembrie, când Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, o punte între noile platforme și sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro. Până atunci, cine cumpăra un titlu emis pe o platformă de active tokenizate îl plătea fie separat, prin sistemele clasice, fie cu instrumente digitale emise de entități private, cum sunt stablecoins. Prin această soluție, decontarea poate fi realizată în bani de bancă centrală.
Pontes se sprijină pe o experiență de testare substanțială. În 2024, Eurosistemul a implicat 64 de participanți în zeci de teste și experimente privind decontarea în bani de bancă centrală a tranzacțiilor înregistrate pe registre distribuite, cu tranzacții în valoare de aproape 1,6 miliarde de euro. Pe aceste rezultate s-a construit trecerea de la testare la utilizarea efectivă.
Aici se întâlnesc cele două teme ale conferinței. Atunci când o tehnologie trece de la pilot la infrastructură, se schimbă natura riscurilor ei. Dacă într-un experiment un incident rămâne o lecție de învățat, o infrastructură pe care piața se bazează zi de zi cere, de la bun început, un cu totul alt nivel de pregătire.
Decalajul care reprezintă o sursă de risc
De exemplu, o analiză recentă a ESMA avertizează că, în majoritatea cazurilor, tokenul nu are aceleași caracteristici ca acțiunea propriu-zisă, ci reprezintă o creanță asupra unui intermediar care o deține.
În plus, în multe structuri, tokenul se transferă pe registrul distribuit, în timp ce banii se decontează încă în afara lui. Acest decalaj este o sursă de risc; de aceea, soluțiile precum Pontes urmăresc să îl închidă, deocamdată pentru tranzacțiile dintre instituții.
De asemenea, să nu uităm că digitalizarea adaugă o nouă dependență, de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la servicii cloud la soluții de custodie a cheilor criptografice. În acest context, reziliența unei instituții financiare depinde tot mai mult de soliditatea fiecărei verigi din lanțul ei de furnizori.
Inteligența artificială poate ajuta instituțiile financiare să prevină atacurile cibernetice
Așadar se reconfirmă, una dintre lecțiile importante pe care atât comunitatea financiară, cât și cea de securitate cibernetică le cunosc bine: riscul nu dispare, ci se transformă. Se mută în contracte, la noi tipuri de instituții, în detaliile noilor tehnologii, în sistemele criptografice. Fiecare dintre aceste puncte de legătură devine o posibilă suprafață de atac.
De aceea, într-un mediu în care o tranzacție validată este, de regulă, ireversibilă, prevenția este o parte importantă a strategiei de apărare.
În acest demers, inteligența artificială poate deveni un aliat important. Ea poate ajuta la verificarea codului contractelor inteligente înainte ca acestea să fie puse în funcțiune, la monitorizarea în timp real a tranzacțiilor, pentru a semnala tiparele neobișnuite, și la prelucrarea documentației necesare.
Procesul poate deveni astfel mai rapid și mai sigur – cu o condiție: ca algoritmii să fie, la rândul lor testați și supravegheați, pentru că aceleași capabilități stau și la îndemâna celor care caută vulnerabilități pentru a le exploata.
Această dublă utilizare a inteligenței artificiale devine tot mai relevantă pentru securitatea cibernetică. Modelele cele mai avansate pot identifica și exploata vulnerabilități cu o eficiență sporită, schimbând amploarea și natura riscurilor. Numărul vulnerabilităților software publicate la nivel global în primele trei trimestre ale anului 2026 a depășit deja totalul anului anterior.
În peste 70% din cazuri, exploatarea lor a început aproape imediat după publicare, lăsând foarte puțin timp pentru remediere. Aceste evoluții au determinat Comitetul European pentru Risc Sistemic să emită, în iunie 2026, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice asociate acestor modele.
Suedia și zona euro analizează rolul monedelor digitale emise de băncile centrale
Toate aceste evoluții readuc în centrul atenției rolul banilor publici.
Banca centrală a Suediei, o țară în care rolul numerarului în plățile de zi cu zi s-a redus foarte mult în ultimii ani, a informat în octombrie Parlamentul că evoluțiile din piața plăților și contextul geopolitic readuc în discuție proiectul privind coroana suedeză digitală.
Riksbank nu s-a pronunțat asupra oportunității emiterii, dar a subliniat că pregătirile legislative durează ani și trebuie începute din timp. Argumentul invocat ține, în esență, de reziliența sistemului de plăți: într-o societate care apelează rar la numerar, plățile depind aproape în întregime de infrastructura digitală, iar capacitatea acesteia de a funcționa în orice împrejurare devine o componentă a securității naționale.
Aceeași logică se regăsește în proiectul euro digital. În iulie, Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program pilot de douăsprezece luni, care va începe în a doua jumătate a anului viitor. Eurosistemul urmărește să fie pregătit pentru o posibilă primă emisiune în 2029, condiționată de adoptarea cadrului legislativ.
Funcționarea offline, complementaritatea cu numerarul și cu soluțiile private, precum și limitele de deținere, gândite astfel încât moneda digitală să completeze depozitele bancare, nu să le înlocuiască, țin de același principiu: o monedă publică digitală trebuie să fie, înainte de toate, sigură și rezilientă, nu doar ieftină și accesibilă.
Poziția Parlamentului European prevede ca băncile și furnizorii de servicii de plată din statele membre din afara zonei euro să poată distribui euro digital. Dacă prevederea se va regăsi în forma finală a regulamentului, subiectul va deveni unul concret și pentru piața din România. Avem, așadar, tot interesul să rămânem aproape de aceste dezbateri și să ne pregătim din timp.
BNR testează rezistența băncilor la atacuri cibernetice și la retrageri de depozite
Pregătirea privește însă și capacitatea sistemului financiar de a face față unor incidente cibernetice. Într-un context în care tensiunile geopolitice și progresul rapid al tehnologiei sporesc aceste amenințări, Banca Națională a României a derulat un exercițiu macroprudențial de testare la stres a instituțiilor de credit din perspectivă cibernetică, în colaborare cu Banca Centrală Europeană și cu alți parteneri strategici.
Exercițiul a urmărit modul în care băncile își pot continua activitatea atunci când un incident cibernetic le afectează sistemele informatice principale. A fost evaluată și capacitatea lor de reacție în situația în care principalul canal de comunicare devine indisponibil, în timp ce pe rețelele sociale se răspândesc știri negative. Este o situație în care dificultățile operaționale pot deveni rapid o problemă de încredere.
Rezultatele arată că băncile participante dispun de planuri de continuitate a activității și de centre operaționale de securitate, ceea ce demonstrează atenția sporită acordată acestui risc. Dar nu este suficient. Exercițiul a evidențiat și faptul că un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare.
Dependența de furnizorii de tehnologie
O altă constatare importantă privește dependența de furnizorii de tehnologie. Dacă un furnizor care susține funcții critice devine indisponibil, efectele se pot transmite rapid asupra operațiunilor băncilor și a serviciilor oferite clienților, mai ales atunci când înlocuirea lui este dificilă.
De aceea, pregătirea trebuie să acopere atât prevenirea și detectarea atacurilor, cât și reacția la un incident și restabilirea serviciilor afectate. Testarea periodică și supravegherea furnizorilor terți sunt esențiale în acest demers. Miza este limitarea efectelor asupra clienților, asupra sectorului bancar și, în cele din urmă, asupra economiei.
Încrederea se construiește prin reguli clare, prin instituții credibile și prin sisteme pe care le protejăm împreună. Este, dacă vreți, o infrastructură care nu poate fi tokenizată. Cu cât infrastructura financiară devine mai rapidă și mai interconectată, cu atât reziliența și încrederea devin mai importante pentru stabilitatea financiară. Nu este suficient să măsurăm viteza inovației; trebuie să evaluăm și capacitatea instituțiilor de a administra riscurile pe care aceasta le generează.
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.