Reforma administrativă trebuie să schimbe comunitățile, nu doar harta României. Mihai Fifor: Succesul nu va fi în câte primării dispar

Reforma administrativă trebuie să schimbe comunitățile, nu doar harta României. Mihai Fifor: Succesul nu va fi în câte primării dispar

SURSA FOTO: Facebook, Mihai Fifor - Mihai Fifor, deputat PSD și fost ministru al Apărării

Publicat de Bogdan Ungureanu la 18 noiembrie 2026, 14:06

Deputatul PSD Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, susține că reforma administrativ-teritorială a României trebuie să urmărească dezvoltarea comunităților, nu doar reducerea numărului de primării. Social-democratul atrage atenția asupra diferențelor economice și sociale dintre regiunile țării. Acesta invocă date Eurostat, ale Comisiei Europene și OECD pentru a evidenția inegalitățile privind veniturile, educația și accesul la servicii medicale.

Mihai Fifor arată că București-Ilfov depășește cu mult celelalte regiuni la PIB-ul pe locuitor

Mihai Fifor consideră că România a înregistrat progrese economice importante în ultimii 20 de ani. Țara a recuperat o parte din diferența față de Europa Occidentală, a atras investiții și a dezvoltat infrastructura. Totodată, au apărut centre economice puternice.

Deputatul PSD atrage însă atenția că dezvoltarea nu a ajuns în mod egal în toate regiunile. În opinia sa, diferențele teritoriale sunt foarte mari și riscă să devină probleme structurale.

Pentru a-și susține afirmațiile, fostul ministru al Apărării prezintă, într-o postare amplă pe pagina sa de Facebook, datele Eurostat aferente anului 2024. Acestea arată că regiunea București-Ilfov a ajuns la 188% din media Uniunii Europene privind PIB-ul pe locuitor. Calculul este realizat la paritatea puterii de cumpărare.

În schimb, regiunea Nord-Est a înregistrat numai 48% din media europeană. Celelalte regiuni au avut următoarele rezultate:

  • Regiunea Vest: 78%;
  • Regiunea Nord-Vest: 71%;
  • Regiunea Centru: 71%;
  • Regiunea Sud-Muntenia: 55%.

Fifor subliniază că nicio regiune din afara București-Ilfov nu a ajuns măcar la 80% din media europeană.

Aceste diferențe economice se reflectă și în viața de zi cu zi a populației. În timp ce unele comunități atrag investiții, creează locuri de muncă și își extind serviciile publice, altele pierd locuitori. În plus, populația îmbătrânește, iar resursele disponibile pentru dezvoltare se diminuează.

Accesul la școli și servicii medicale diferă semnificativ între regiunile țării

Deputatul PSD atrage atenția că inegalitățile teritoriale nu se limitează la indicatorii economici. Acestea sunt vizibile și în accesul populației la serviciile publice.

Potrivit datelor Comisiei Europene invocate de Mihai Fifor, 70,5% dintre locuitorii regiunii București-Ilfov au o școală primară la cel mult 15 minute de mers pe jos.

În regiunea Nord-Est, proporția scade la 30,7%. Situația este și mai dificilă în mediul rural al acestei regiuni. Acolo, numai 14,7% dintre copiii sub 15 ani beneficiază de aceeași accesibilitate.

Probleme există și în sistemul medical. Fostul ministru al Apărării citează date OECD potrivit cărora, în 2024, peste 90% dintre spitale, clinicile independente de specialitate și medici erau concentrați în mediul urban.

Diferențele sunt vizibile și în distribuția medicilor de familie. În 2023, regiunea Vest avea 4,7 medici de familie la 10.000 de locuitori. În Nord-Est și Sud-Est, indicatorul era de numai 2,2 medici la aceeași populație.

Mihai Fifor consideră că aceste statistici reflectă șanse inegale la educație și îngrijire medicală. Totodată, ele influențează direct calitatea vieții și oportunitățile oamenilor, în funcție de localitatea în care trăiesc.

Mihai Fifor spune că reforma administrativă trebuie să creeze comunități capabile să se dezvolte

Deputatul PSD susține că numeroase administrații locale au ajuns să se concentreze mai degrabă pe supraviețuirea instituțională decât pe dezvoltarea comunităților.

Potrivit acestuia, bugetele proprii sunt insuficiente, iar capacitatea de pregătire și implementare a proiectelor rămâne limitată. În același timp, multe localități depind în continuare de transferurile financiare de la bugetul central.

Fostul ministru al Apărării consideră că aceste probleme reprezintă unul dintre motivele fundamentale pentru reforma administrativ-teritorială.

El avertizează însă că reorganizarea nu trebuie redusă la diminuarea numărului de primării sau la economiile obținute prin reducerea personalului administrativ. Acestea pot reprezenta efecte ale reformei, dar nu trebuie să devină obiectivul principal.

În viziunea sa, adevărata miză este formarea unor comunități viabile economic. Acestea trebuie să poată atrage investiții, să gestioneze eficient resursele și să ofere servicii publice de calitate.

Pentru ca reorganizarea să funcționeze, Mihai Fifor consideră că autoritățile trebuie să analizeze mai mulți indicatori simultan. Printre aceștia se numără populația, evoluția demografică, sustenabilitatea economică și capacitatea administrativă.

Analiza trebuie să includă și conectivitatea, accesibilitatea și calitatea serviciilor publice. Deputatul subliniază că niciun indicator analizat separat nu poate descrie suficient de bine situația unei comunități.

Reorganizarea localităților trebuie să țină cont de geografie și de identitatea comunităților

Mihai Fifor atrage atenția că numărul locuitorilor nu poate reprezenta singur criteriul pentru reorganizarea administrativ-teritorială.

O comună cu puțini locuitori nu este automat o comunitate fără perspective de dezvoltare. În același timp, o localitate numeroasă nu devine prosperă doar datorită dimensiunii sale.

Deputatul PSD consideră că trebuie luate în calcul geografia, distanțele, infrastructura, specificul economic și identitatea locală. De asemenea, autoritățile trebuie să țină cont de opiniile locuitorilor.

În acest sens, el susține necesitatea unei consultări publice reale înaintea unor eventuale modificări administrative.

Fostul ministru al Apărării mai afirmă că reforma trebuie să apropie statul de cetățeni, nu să creeze o distanță mai mare între aceștia și instituții. Totodată, reorganizarea nu ar trebui să afecteze identitatea comunităților, ci să le ofere oportunități suplimentare.

Mihai Fifor consideră că rezultatul reformei nu trebuie să fie doar o nouă hartă administrativă a României. Obiectivul trebuie să fie creșterea capacității comunităților de a-și construi viitorul.

În opinia deputatului PSD, succesul reorganizării trebuie evaluat prin dezvoltarea localităților, nu prin numărul administrațiilor desființate. El susține că adevărata măsură a reformei va fi capacitatea comunităților de a obține resursele necesare dezvoltării.

Postarea integrală a lui Mihai Fifor

„România decalajelor – reforma administrativă trebuie să fie, înainte de toate, o reformă a dezvoltării!

România a crescut economic în ultimele două decenii. A recuperat o parte importantă din decalajul care o despărțea de Europa occidentală, a atras investiții, a construit infrastructură și a dezvoltat centre economice puternice. Dar această dezvoltare nu s-a distribuit uniform. În interiorul țării persistă diferențe uriașe, care riscă să devină structurale.

Datele Eurostat sunt grăitoare. În 2024, regiunea București-Ilfov ajunsese la 188% din media europeană a PIB-ului pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, în timp ce Nord-Estul se situa la numai 48%. Regiunea Vest ajungea la 78%, Nord-Vestul și Centrul la 71%, iar Sud-Muntenia la 55%. În afara Bucureștiului, nicio regiune a României nu atingea nici măcar 80% din media europeană.

Dincolo de statistici, aceste decalaje se traduc în realități cotidiene. În timp ce unele comunități atrag investiții, creează locuri de muncă și își extind serviciile publice, altele pierd populație, îmbătrânesc și își văd diminuate resursele necesare dezvoltării.

Inegalitățile sunt la fel de evidente în accesul la servicii publice. Potrivit Comisiei Europene, în București-Ilfov, 70,5% din populație are acces la o școală primară în cel mult 15 minute de mers pe jos. În Nord-Est, proporția scade la 30,7%, iar în mediul rural al acestei regiuni, la numai 14,7% în rândul copiilor sub 15 ani.

În sănătate, potrivit OECD, peste 90% dintre spitalele și clinicile independente de specialitate, dar și dintre medici, erau concentrate în mediul urban în 2024. În 2023, regiunea Vest avea 4,7 medici de familie la 10.000 de locuitori, față de numai 2,2 în Nord-Est și Sud-Est.

Aceste cifre vorbesc despre șanse inegale la educație, despre accesul la îngrijire medicală și, în cele din urmă, despre calitatea vieții. Despre o Românie în care locul în care trăiești continuă să influențeze profund oportunitățile pe care le ai.

În multe localități, administrațiile au ajuns să gestioneze mai degrabă supraviețuirea instituțională decât dezvoltarea comunității. Bugetele proprii sunt insuficiente, capacitatea de a pregăti și implementa proiecte este limitată, iar dependența de transferurile de la bugetul central rămâne ridicată.

Aici trebuie căutată una dintre rațiunile fundamentale ale reformei administrativ-teritoriale.

Nu în simpla reducere a numărului de primării și nici în economiile rezultate din diminuarea aparatului administrativ. Acestea pot fi consecințe ale reorganizării, dar nu trebuie confundate cu obiectivul ei.

Adevărata miză este construirea unor comunități viabile economic, capabile să atragă investiții, să administreze eficient resursele și să ofere cetățenilor servicii publice de calitate.

O reformă serioasă trebuie să pornească de la înțelegerea realităților teritoriale. Populația și dinamica demografică, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea și calitatea serviciilor publice trebuie analizate împreună. Niciun indicator, luat separat, nu poate descrie complexitatea unei comunități.

O comună cu puțini locuitori nu este automat o comunitate fără viitor, după cum o localitate cu o populație numeroasă nu este, prin simplul efect al dimensiunii, una prosperă. Geografia, distanțele, infrastructura, specificul economic și identitatea locală contează. La fel de mult contează și vocea oamenilor, care trebuie ascultată printr-o consultare publică reală.

Reforma administrativă nu trebuie să îndepărteze statul de cetățean, ci să îl apropie. Nu trebuie să slăbească identitatea comunităților, ci să le ofere șanse mai bune de dezvoltare.

Și, mai ales, nu trebuie să producă doar o altă hartă administrativă a României, ci o altă capacitate de a construi viitorul.

Pentru că, în cele din urmă, succesul acestei reforme nu se va măsura în câte primării dispar, ci în câte comunități dobândesc resursele și capacitatea de a se dezvolta”, a scris Mihai Fifor pe pagina sa de socializare.

Informații articol
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.