România marchează 20 de ani de la aderarea la UE. Ce s-a schimbat în două decenii: 117 miliarde de euro atrase, salarii de patru ori mai mari, dar și obiective neîndeplinite

România marchează 20 de ani de la aderarea la UE. Ce s-a schimbat în două decenii: 117 miliarde de euro atrase, salarii de patru ori mai mari, dar și obiective neîndeplinite

SURSA FOTO: Dreamstime – România, Uniunea Europeană

Publicat de Bogdan Ungureanu la 18 noiembrie 2026, 13:34

Parlamentul European a găzduit primul eveniment oficial dedicat împlinirii a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană (UE). Cu această ocazie, oficiali europeni și români au vorbit despre transformările economice și sociale produse în cele două țări, fondurile europene atrase și provocările care rămân de rezolvat. România a înregistrat progrese importante, însă infrastructura și aderarea la zona euro continuă să reprezinte obiective neîndeplinite.

Parlamentul European a organizat prima ceremonie dedicată celor 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la UE

Evenimentul a fost organizat la inițiativa vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu, și a chestorului Andrey Kovatchev. Acesta s-a desfășurat cu sprijinul președintei instituției, Roberta Metsola.

Ceremonia a reunit mai multe personalități care au avut un rol în procesul de integrare europeană a României și Bulgariei.

Printre participanți s-au numărat fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Regele Simeon al II-lea al Bulgariei, fost prim-ministru, și fostul premier român Călin Popescu-Tăriceanu. La eveniment a fost prezentă și fosta comisară europeană Meglena Kuneva.

De asemenea, au participat ministrul român al Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, eurodeputați, ambasadori și reprezentanți ai instituțiilor europene. Lista invitaților a inclus și tineri, precum și personalități din sport și cultură.

Întâlnirea a avut atât o componentă comemorativă, prin recunoașterea contribuției celor care au făcut posibilă aderarea celor două state, cât și una orientată spre viitor. Participanții au discutat despre schimbările produse în ultimele două decenii și despre contribuția României și Bulgariei la evoluția proiectului european.

Victor Negrescu spune că aderarea la UE a transformat visul european în realitate

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a vorbit despre semnificația aderării pentru generația sa și despre responsabilitatea de a păstra oportunitățile europene pentru generațiile următoare.

Eurodeputatul a amintit că, în urmă cu două decenii, apartenența la Uniunea Europeană reprezenta pentru milioane de români și bulgari speranța unei vieți mai bune. Libertatea și accesul la noi oportunități făceau parte din așteptările asociate integrării.

„Pentru generația mea, Europa a fost un vis, iar aderarea României a fost dovada că visele pot deveni realitate. Astăzi, responsabilitatea noastră este să le oferim copiilor noștri șansa de a visa și mai departe.

În urmă cu douăzeci de ani, Europa însemna pentru milioane de români și bulgari speranța unui viitor mai bun, libertate și oportunități. Astăzi, această speranță a devenit parte din viața noastră de zi cu zi”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

Acesta a transmis că recunoștința trebuie îndreptată atât către persoanele implicate în negocierile și pregătirile pentru aderare, cât și către cetățenii care au susținut integrarea europeană.

„Le datorăm recunoștință tuturor celor care au făcut posibilă aderarea, dar și milioanelor de români și bulgari care au crezut în proiectul european și au susținut această direcție chiar și atunci când schimbările nu au fost ușoare.

Integrarea europeană a fost un obiectiv care a depășit diferențele politice și a unit generații”, a afirmat Negrescu.

PIB-ul pe locuitor al României a ajuns la aproape 80% din media UE

Victor Negrescu a prezentat și câteva dintre rezultatele economice obținute de România după aderarea din 2007.

PIB-ul pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, a urcat de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în 2007 la aproape 80% în prezent.

În același timp, România a beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene. Banii au contribuit la dezvoltarea țării, modernizarea infrastructurii, investițiile în comunități și susținerea agriculturii.

Eurodeputatul a explicat că rezultatele integrării nu trebuie măsurate exclusiv prin indicatori economici sau sumele atrase de la Bruxelles. În opinia sa, schimbările trebuie observate și în viața cotidiană a cetățenilor.

Printre exemplele oferite se numără studenții care au putut să studieze în străinătate, fermierii care și-au modernizat activitatea și familiile care călătoresc mai ușor. Totodată, copiii au acces la oportunități care nu existau pentru generațiile anterioare.

Negrescu a subliniat că integrarea europeană nu a presupus renunțarea la identitatea națională sau la tradițiile celor două țări.

„Nu a trebuit să renunțăm la ceea ce suntem pentru a deveni europeni. Am adus în Europa limbile, culturile și tradițiile noastre. Limbile în care părinții noștri ne spuneau povești au devenit limbile în care sunt scrise legile europene.

Europa nu înseamnă doar instituții și tratate, ci mai ales oameni și vieți transformate”, a afirmat el.

Victor Negrescu cere ca următorul buget european să susțină generațiile viitoare

Vicepreședintele Parlamentului European a atras atenția că aniversarea trebuie să reprezinte și un prilej de discuție despre direcția Uniunii Europene în următoarele două decenii.

El a evidențiat importanța deciziilor luate în prezent, inclusiv a celor referitoare la viitorul buget european, pentru oportunitățile de care vor beneficia generațiile următoare.

„Această aniversare nu trebuie să fie doar despre trecut, ci și despre ceea ce ne propunem pentru următorii douăzeci de ani. Deciziile pe care le luăm astăzi, inclusiv în privința viitorului buget european, vor determina oportunitățile pe care le vor avea generațiile următoare. Solidaritatea europeană nu este un cost, ci o investiție în viitorul nostru comun.

Acest eveniment este cu atât mai important în contextul provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Ne reamintește că apartenența la Uniunea Europeană nu înseamnă doar dezvoltare economică și oportunități, ci și solidaritate, securitate și protejarea valorilor democratice. Într-o perioadă marcată de incertitudini, unitatea europeană este mai importantă ca oricând”, a mai transmis Negrescu.

Acesta a vorbit și despre contribuția pe care România și Bulgaria o pot avea la dezvoltarea Uniunii Europene. Potrivit eurodeputatului, cele două țări trebuie să privească dincolo de beneficiile primite și să își asume un rol mai important în viitorul comunității europene.

„Acum douăzeci de ani, ne întrebam ce poate face Europa pentru țările noastre. Astăzi, trebuie să ne întrebăm și ce pot face România și Bulgaria pentru viitorul Europei.

De la Marea Neagră la Dunăre, de la universitățile și companiile noastre la cercetători, artiști și tineri, avem foarte multe de oferit. România și Bulgaria nu doar au aderat la Uniunea Europeană. Au contribuit la transformarea ei”, a declarat Victor Negrescu.

Eurodeputatul a făcut referire și la copiii născuți după 1 ianuarie 2007, pentru care România și Bulgaria au fost întotdeauna state membre ale Uniunii Europene.

„Copiii născuți începând cu 1 ianuarie 2007 nu au cunoscut niciodată România și Bulgaria în afara Uniunii Europene. Pentru ei, Europa nu a fost niciodată un vis. A fost întotdeauna acasă. Primii douăzeci de ani au fost despre transformarea visului european în realitate.

Următorii douăzeci trebuie să fie despre construirea unei Europe și mai bune. Acum douăzeci de ani am avut curajul să visăm la Europa. Astăzi, trebuie să avem curajul să construim Europa în care vor trăi copiii noștri”, a concluzionat Victor Negrescu.

Siegfried Mureșan: România a atras 117 miliarde de euro de la UE și a plătit 38 de miliarde

Un alt bilanț al celor aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană a fost prezentat de europarlamentarul Siegfried Mureșan, marți, la Bruxelles.

Acesta a evidențiat sumele primite de România de la bugetul european și evoluția veniturilor populației. Potrivit datelor prezentate de eurodeputat, România a atras 117 miliarde de euro de la aderarea din 2007.

În aceeași perioadă, contribuția țării la bugetul Uniunii Europene a însumat 38 de miliarde de euro. Prin urmare, diferența dintre fondurile primite și contribuțiile achitate este de 79 de miliarde de euro.

„Sigur, banii nu sunt cel mai important lucru în viață, dar fondurile europene au contribuit decisiv la dezvoltarea României. De când România a aderat la Uniunea Europeană până astăzi, am contribuit cu 38 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene.

Am absorbit, am adus acasă în aceeași perioadă 117 miliarde de euro, cu 79 de miliarde de euro mai mult decât am plătit”, a declarat europarlamentarul la Bruxelles.

Mureșan a explicat că România a atras peste trei euro pentru fiecare euro virat către bugetul comunitar. În opinia sa, fondurile europene au reprezentat principala sursă de finanțare a dezvoltării țării.

Declarațiile au fost făcute în contextul apropierii datei de 1 ianuarie 2027, când se vor împlini 20 de ani de la aderarea României la UE.

Europarlamentarul consideră că momentul trebuie folosit pentru o evaluare realistă a schimbărilor produse în această perioadă.

„UE va face mai multe lucruri în domeniul apărării, iar noi trebuie să ne securizăm interesele noastre naționale acolo”, a spus Siegfried Mureșan, întrebat de Mediafax despre beneficiile apartenenței la UE și cooperarea pentru securitatea Mării Negre. Discuția a vizat inclusiv hub-ul de securitate dezvoltat împreună cu Bulgaria.

Eurodeputatul a insistat că apropierea aniversării reprezintă un moment potrivit pentru analizarea rezultatelor integrării.

„Viața noastră astăzi este cu totul diferită față de cum a fost în anul 2007, tocmai datorită apartenenței noastre la Uniunea Europeană”, a afirmat acesta.

Salariile medii din România au crescut de patru ori în aproape 20 de ani

Pe lângă fondurile europene și investițiile realizate cu ajutorul acestora, Siegfried Mureșan a enumerat și schimbările legislative și instituționale asociate apartenenței la Uniunea Europeană.

Printre beneficiile menționate se află adoptarea regulilor și valorilor europene, consolidarea standardelor democratice și libertatea de exprimare. Europarlamentarul a amintit și libertatea presei, protecția consumatorilor, drepturile lucrătorilor și protecția mediului.

De asemenea, apartenența la UE a oferit companiilor românești acces la întreaga piață europeană și noi oportunități de export.

Mureșan a prezentat și evoluția salariilor, susținând că veniturile medii din România sunt în prezent de patru ori mai mari decât în urmă cu două decenii.

„Ce încerc să spun este că va trebui să avem o discuție onestă despre tot ceea ce s-a schimbat în bine ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană.

Salariile medii sunt de patru ori mai mari în România acum decât au fost în urmă cu 20 de ani, în termeni reali, veniturile medii ale oamenilor. Deci da, știu că oamenii își doresc mai mult în mod legitim acum, dar realitatea este că oamenii astăzi își permit de patru ori mai mult decât la momentul aderării la Uniunea Europeană și acesta este un progres”, a declarat europarlamentarul.

Un alt indicator prezentat de acesta este PIB-ul pe locuitor, raportat la media Uniunii Europene și calculat la paritatea puterii de cumpărare.

Dacă în 2007 România se situa la 40% din media europeană, în prezent a ajuns la 80%.

„PIB-ul nostru pe cap de locuitor a fost 40% din media europeană când am aderat. Este 80% din media europeană acum, la paritatea puterii de cumpărare”, a precizat Siegfried Mureșan.

Mugur Isărescu consideră aderarea la UE un proiect istoric, dar indică două obiective ratate

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat luni, 16 noiembrie, propria evaluare a parcursului european al țării, la aproape 20 de ani de la aderare.

În cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației, acesta a fost întrebat cum apreciază evoluția României după integrarea în Uniunea Europeană.

Isărescu a amintit că a fost implicat în pregătirea aderării, în perioada în care ocupa funcția de prim-ministru. El a participat inclusiv la demersurile prin care anul 2007 a fost stabilit drept termen pentru integrarea României.

Guvernatorul BNR a declarat că privește pozitiv această perioadă și a descris aderarea drept o oportunitate istorică pentru țară.

„Eu nu pot să am decât o privire pozitivă. Este un proiect istoric pentru România. A fost șansa noastră, pe care am valorificat-o. Categoric că oricând poți să spui că putea să fie mai bine”, a afirmat Mugur Isărescu.

Totuși, acesta a identificat două obiective importante pe care România nu a reușit să le îndeplinească în aproape două decenii de apartenență la UE.

Primul este conectarea tuturor regiunilor țării prin infrastructură, iar al doilea este adoptarea monedei euro.

„Sunt cel puțin două aspecte: faptul că nu am reușit în acești 20 de ani să conectăm prin infrastructură toate regiunile țării și, doi, aderarea la zona euro”, a declarat guvernatorul BNR.

Renault i-a cerut lui Isărescu o autostradă între Pitești și Nădlac, pentru fabrica Dacia

Pentru a explica întârzierile în dezvoltarea infrastructurii, Mugur Isărescu a relatat o întâmplare din perioada mandatului său de premier.

Acesta a povestit despre o discuție cu investitorul francez care preluase Dacia. Compania pregătea atunci lansarea unui nou model de automobil, despre care reprezentanții săi estimau că va avea succes.

Investitorul i-a atras însă atenția premierului asupra unei probleme logistice. În lipsa unei autostrăzi între Pitești și Nădlac, exportul automobilelor ar fi devenit dificil.

„Mi-au spus că au o mare problemă pe care să o rezolv eu, ca premier. «Nu avem pe unde să exportăm produsul nostru». Au făcut un calcul că, dacă nu avem o autostradă de la Pitești până la Nădlac, va fi un șir lung de trailere”, a povestit Isărescu.

Guvernatorul BNR a recunoscut că, la momentul respectiv, a estimat prea optimist termenul în care infrastructura ar fi putut fi construită.

„Probabil că am spus 2005-2007. Am fost super-optimist. Nu am cum să fiu dezamăgit. Știu cât este de greu să construiești. S-a făcut enorm și în infrastructură, dar, bineînțeles, că se putea mai mult”, a adăugat acesta.

Guvernatorul BNR critică stimularea economiei în perioadele de creștere

Mugur Isărescu a vorbit și despre politicile economice aplicate de România, indicând drept una dintre principalele probleme repetarea măsurilor prociclice.

Acestea presupun stimularea suplimentară a economiei în perioadele de creștere, în locul acumulării unor resurse care să poată fi folosite atunci când apar dificultăți.

Guvernatorul a legat această abordare de situația economică actuală și de dificultatea ieșirii dintr-o perioadă de stagflație.

„Cel mai greu este să ieși dintr-o stagflație cum este acum, după ce ai făcut politici prociclice. Marea dezamăgire este că nu învățăm lucrul acesta. Nu greutatea actuală este problema, ci faptul că am ajuns în situația actuală”, a declarat Isărescu.

Acesta a criticat și modelele economice care promit creșteri rapide, fără să respecte principiile fundamentale privind productivitatea și veniturile.

În opinia sa, salariile și pensiile trebuie să evolueze în concordanță cu productivitatea și veniturile economiei.

„Să apeși pe stimularea creșterii economice când economia crește… Poate învățăm. Aud și eu că sunt modele noi. Eu am ajuns pesimist când aud de modele de creștere. Hai să învățăm regulile de bază: veniturile cresc cu productivitatea, pensiile cresc odată cu veniturile”, a susținut guvernatorul BNR.

Isărescu avertizează că România se confruntă din nou cu probleme în sectorul energetic

O altă preocupare exprimată de guvernatorul BNR privește situația sectorului energetic.

Mugur Isărescu a amintit că, în anii ’90, a susținut închiderea capacităților industriale care înregistrau un consum foarte ridicat de energie.

Cu toate acestea, el a spus că nu se aștepta ca România să ajungă din nou, după mai multe decenii, într-o situație dificilă privind asigurarea resurselor energetice.

„Nu mă așteptam ca, după atâția ani, să avem iarăși probleme cu energia. Avem probleme serioase, într-adevăr. Să lăsăm dezamăgirile pentru trecut și să nu avem dezamăgiri pentru viitor”, a concluzionat guvernatorul BNR.

Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.