România a câștigat opt medalii la olimpiada brânzeturilor. De ce au lipsit producătorii din Sibiu
Sursă: Dreamstime
România a obținut opt medalii la World Cheese Awards 2026, una dintre cele mai importante competiții internaționale dedicate brânzeturilor. Distincțiile au revenit unor producători din județele Vâlcea, Harghita și Covasna. Niciun producător din Mărginimea Sibiului nu și-a înscris însă brânzeturile în concurs. Un degustător autorizat explică motivele pentru care produsele tradiționale din această regiune lipsesc de la asemenea evenimente.
Opt medalii pentru România, dar niciuna pentru brânzeturile din Mărginimea Sibiului
Cele opt medalii obținute de România la World Cheese Awards 2026 evidențiază performanțele producătorilor români în competițiile internaționale. Cu toate acestea, brânzeturile tradiționale din Mărginimea Sibiului nu s-au regăsit printre produsele participante. Absența lor nu indică însă o problemă legată de calitate, potrivit specialiștilor.
Lenu Bleoju, degustător autorizat și expert în brânzeturi, a explicat situația pentru publicația Turnul Sfatului. Membru al Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați (FNDA), aceasta participă la jurizarea produselor și colaborează cu producători din întreaga țară. De asemenea, organizează degustări destinate consumatorilor și promovează cunoașterea caracteristicilor diferitelor sortimente.
Experiența sa în domeniu a început încă din copilărie, în localitatea Poiana Sibiului. Acolo a învățat metodele tradiționale de preparare a brânzeturilor și particularitățile producției locale.
„Eu sunt din Mărginimea Sibiului și, mic copil fiind, am făcut foarte mult timp Telemea de Sibiu. Cunosc și știu exact ce înseamnă acest produs din punct de vedere practic”, spune Lenu Bleoju.
Potrivit specialistului, competițiile internaționale atrag în special producători care realizează brânzeturi maturate. Aceste sortimente sunt frecvent întâlnite în concursurile dedicate evaluării calității și caracteristicilor organoleptice. Totuși, specificul produselor tradiționale sibiene nu reprezintă, în sine, un obstacol pentru participare.
„Ideea este că cei care au participat la concurs în mare parte sunt producători de brânzeturi maturate. Cam acestea sunt specialitățile cu care se merge mai departe, dar nu ar fi neapărat acesta un impediment absolut”.

Producătorii din Sibiu preferă vânzările în piețe și nu urmăresc participarea la concursuri
Lipsa participării la competițiile internaționale este explicată și prin modul în care producătorii din Mărginimea Sibiului își comercializează brânzeturile. Mulți dintre aceștia au deja clienți și piețe de desfacere stabile. Produsele ajung în special în București și în alte orașe mari, unde există cerere pentru brânzeturile tradiționale.
În aceste condiții, participarea la concursuri internaționale nu reprezintă o prioritate pentru toate gospodăriile și exploatațiile locale. Veniturile obținute din vânzările obișnuite îi determină pe unii producători să își păstreze actualul model comercial. Alții nu cunosc oportunitățile oferite de asemenea competiții.
„O parte dintre producători se mulțumesc să vândă așa cum știm, în București, în piață și așa mai departe, și este în regulă pentru ei. Nu își doresc mai mult, nu își doresc să concureze. Alții poate că nici nu știu despre existența unor concursuri de o asemenea anvergură. Sunt destul de puțini producători care își doresc să iasă în față, iar alții, din varii motive, se plafonează cu ceea ce fac la nivel local”, explică degustătorul.
Această orientare către piețele tradiționale limitează prezența brânzeturilor sibiene în competițiile internaționale. În același timp, reduce oportunitățile de promovare în afara circuitelor comerciale deja cunoscute.
Lipsa fișelor tehnice îngreunează evaluarea brânzeturilor tradiționale din Sibiu
Una dintre principalele dificultăți identificate de Lenu Bleoju privește documentarea procesului de producție. Numeroși producători din Mărginimea Sibiului folosesc rețete și metode transmise din generație în generație. Aceste practici păstrează specificul local, dar nu sunt întotdeauna însoțite de documentație tehnică detaliată.
În competițiile internaționale, evaluarea brânzeturilor presupune atât degustarea, cât și cunoașterea anumitor caracteristici ale produselor. Membrii juriului nu primesc informații despre identitatea producătorilor în timpul evaluării. Ei au însă nevoie de date privind laptele utilizat, maturarea și eventualele tratamente termice.
Aceste informații permit verificarea corespondenței dintre procesul de fabricație și proprietățile identificate în timpul degustării. Potrivit specialistului, documentația tehnică insuficientă reprezintă o dificultate importantă pentru produsele tradiționale sibiene.
„Jurizarea se face în orb. Avem în față niște produse despre care nu știm de unde sunt, dar primim informații tehnice esențiale: dacă este maturată o anumită perioadă, ce tip de lapte s-a folosit, dacă laptele a fost pasteurizat sau nu, dacă s-au aplicat tratamente termice.
Trebuie să primim aceste date pentru a vedea dacă le regăsim în proprietățile organoleptice ale produsului degustat. Noi, din păcate, nu avem această latură tehnică și științifică reglementată sau scrisă undeva pentru produsele din Sibiu”, spune Lenu Bleoju.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.