Aproape unul din cinci români nu își permite o masă consistentă o dată la două zile. Adrian Negrescu explică de ce problema pleacă de la venituri

Aproape unul din cinci români nu își permite o masă consistentă o dată la două zile. Adrian Negrescu explică de ce problema pleacă de la venituri

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Alexandra Iana la 18 noiembrie 2026, 12:00

Aproape unul din cinci români nu își permitea, în 2025, o masă cu carne, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile. Ponderea a ajuns la 18,1%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană și de peste două ori mai mare decât media UE, de 8,5%. Datele INS arată că alimentele și băuturile nealcoolice absorb aproape o treime din cheltuielile de consum ale gospodăriilor din România.

Ponderea românilor care nu își permit o astfel de masă a crescut într-un an

În 2024, 16,3% din populația României se afla în această situație. În 2025, ponderea a crescut cu 1,8 puncte procentuale, la 18,1%. Diferența față de media UE a ajuns la 9,6 puncte procentuale. La celălalt capăt al clasamentului, Cipru a înregistrat cea mai mică pondere, de 1,2%. Indicatorul Eurostat măsoară dacă oamenii își permit o asemenea masă la fiecare două zile.

Economistul Adrian Negrescu pune diferența pe seama veniturilor și a ponderii mari pe care alimentele o au deja în bugetul gospodăriilor.

„Problema principală sunt veniturile, nu prețurile alimentelor luate separat. Alimentele din România nu sunt mai scumpe decât în Europa Occidentală, dar veniturile unei mari părți a populației sunt de câteva ori mai mici. O familie românească alocă mâncării aproape o treime din bugetul de consum, de două-trei ori mai mult decât o familie din vestul Europei. Când o treime din bani merg pe mâncare, orice scumpire sau orice cheltuială neprevăzută se vede imediat în farfurie”, a declarat Adrian Negrescu pentru Adevărul Financiar.

Gospodăriile alocă în medie 1.581 de lei pe lună pentru alimente

În trimestrul al doilea din 2026, cheltuielile medii de consum au fost de 4.936 de lei pe lună pentru o gospodărie, potrivit INS. Din această sumă, 1.581 de lei au revenit alimentelor și băuturilor nealcoolice, adică 32%. Locuința, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili au însumat încă 813 lei pe lună, iar transportul a reprezentat, în medie, 376 de lei.

În octombrie 2026, inflația anuală a ajuns la 6,9%. Față de aceeași lună din 2025, alimentele s-au scumpit cu 3,07%, mărfurile nealimentare cu 7,66%, iar serviciile cu 11,23%. Pentru gospodăriile cu venituri mici, presiunea asupra bugetului alimentar vine astfel și din cheltuielile din afara coșului de cumpărături.

Familiile care depind de un singur salariu sunt printre cele expuse

Negrescu spune că printre cei mai expuși se numără pensionarii cu venituri mici, familiile cu mai mulți copii și persoanele fără venituri stabile. Economistul include și gospodăriile din mediul rural, precum și familiile care trebuie să acopere dintr-un singur salariu chiria sau rata, transportul și cheltuielile curente.

„Un salariat cu salariul minim, care întreține singur o familie, plătește chirie sau rată și face naveta, poate ajunge la sfârșitul lunii fără bani pentru o alimentație echilibrată. Să ai un loc de muncă nu mai garantează în România un trai decent, mai ales în familiile cu un singur venit”, a explicat Adrian Negrescu.

Pentru 2027, economistul vede riscul unei noi creșteri a ponderii dacă veniturile stagnează, iar cheltuielile esențiale continuă să urce. El consideră necesare măsuri de sprijin pentru pensionarii cu venituri mici și familiile cu copii, precum și reducerea presiunii facturilor asupra gospodăriilor vulnerabile.

„Dacă veniturile rămân pe loc și prețurile la energie, chirii și combustibili continuă să crească, nu este exclus ca procentul celor care nu își permit o masă consistentă să depășească 20%”, a avertizat economistul.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.