Siguranța financiară dacă depinzi de un singur salariu. Adrian Negru: Simpla economisire nu te protejează de inflație
SURSA FOTO: Dreamstime - lei, bani cash, numerar
Un salariu bun nu garantează stabilitatea financiară pe termen lung, mai ales într-o economie în care piața muncii se schimbă rapid. Dependența de o singură sursă de venit poate deveni o vulnerabilitate atunci când apar cheltuieli neprevăzute sau pierderea locului de muncă.
Adrian Negru, director general Raiffeisen Asset Management și membru al AAF, explică de ce este important să economisim și să investim din timp, cum putem începe chiar și cu sume mici și ce greșeli ar trebui să evităm în 2027.
Un venit lunar ridicat poate crea impresia unei siguranțe financiare care nu există neapărat în realitate. Persoanele care își adaptează constant cheltuielile la salariu riscă să rămână fără rezerve, chiar dacă au câștiguri peste medie.
Construirea unei protecții financiare nu presupune însă economisirea unor sume foarte mari. Potrivit specialistului, putem începe cu câteva zeci sau sute de lei, fără să așteptăm o majorare salarială ori o perioadă economică mai favorabilă, scrie HotNews. Momentul în care începem să investim poate conta la fel de mult ca suma disponibilă.
Investițiile pot începe cu câteva zeci de lei, fără să așteptăm un salariu mai mare
Pentru mulți români, plata facturilor, a ratelor și a cumpărăturilor lasă puțin loc pentru economii. În aceste condiții, investițiile pot părea inaccesibile persoanelor care nu dispun de venituri ridicate.
Adrian Negru atrage însă atenția că accesul la fondurile de investiții nu presupune un capital inițial de ordinul miilor de lei. Există variante prin care oamenii pot începe acest demers cu sume foarte mici.
„Suma minimă de intrare în cazul celor mai multe dintre fonduri e aproape nesemnificativă, adică putem vorbi și de câteva zeci de lei, maximum câteva sute de lei, puține sute de lei ca sumă minimă cu care poți să începi acest demers. Deci nu ai nevoie nici măcar de mii de lei sau zeci de mii de lei”, spune el.
O altă recomandare a specialistului este automatizarea economisirii. În loc să decidă în fiecare lună dacă mai pot pune bani deoparte, oamenii pot stabili de la început o sumă transferată periodic către economii sau investiții.
Această metodă elimină necesitatea unei decizii repetate și reduce riscul ca banii disponibili să fie cheltuiți înainte de economisire. Adrian Negru explică și de ce hotărârea lunară de a economisi poate deveni obositoare, mai ales atunci când apar cheltuieli suplimentare.
„Dacă faci în fiecare lună o judecată urmată de o decizie, economisesc sau nu economisesc, poate să devină istovitor emoțional. La un moment dat am o lună proastă, vin cheltuielile peste mine, trebuie să decid activ dacă voi economisi sau nu luna asta”, afirmă Adrian Negru.
Chiar și o rezervă formată dintr-unul sau două salarii poate diminua presiunea financiară. Pentru o persoană care câștigă 4.000 de lei lunar, aceasta ar însemna economii cuprinse între 4.000 și 8.000 de lei.
Specialistul consideră că o asemenea rezervă poate oferi mai multă liniște atunci când apare o cheltuială neașteptată. Astfel, persoana respectivă nu mai trebuie să găsească imediat bani pentru orice situație neprevăzută.
„S-ar putea ca acel unu sau două salarii lunare să-ți elibereze cel puțin o parte din presiunea financiară și poți să fii puțin mai relaxat cu privire la o cheltuială neprevăzută”, precizează Negru.
Pe măsură ce economiile cresc, crește și libertatea de a lua decizii importante. Acestea pot viza schimbarea locului de muncă sau alte planuri personale, fără ca obligațiile financiare să reprezinte permanent o constrângere.
De ce un salariu mare la 35 de ani nu garantează siguranța financiară pentru următorii 15 ani
Creșterea veniturilor nu este însoțită întotdeauna de o creștere a economiilor. Odată cu majorarea salariului, pot crește și cheltuielile, iar formarea unei rezerve financiare este amânată.
Adrian Negru spune că această situație apare inclusiv în cazul persoanelor cu venituri foarte mari. Unii angajați s-au obișnuit cu majorări salariale constante și ajung să considere că această evoluție va continua la nesfârșit.
România a traversat în ultimii aproximativ 15 ani o perioadă de creștere economică accelerată, în care veniturile populației au avansat semnificativ. Specialistul avertizează însă că repetarea aceleiași evoluții nu trebuie considerată garantată.
„Și, în mintea noastră, e foarte ușor să proiectăm că la fel vor arăta și următorii 15 ani. Ceea ce aș zice că ar fi o greșeală semnificativă”, spune specialistul.
O persoană ajunsă la 35 de ani poate avea un salariu de câteva ori mai mare decât la începutul carierei. Totuși, această evoluție nu reprezintă o garanție pentru următorul deceniu sau pentru următorii 15 ani.
Adrian Negru consideră că planificarea financiară nu trebuie construită pe presupunerea că veniturile vor continua să crească în același ritm.
„Faptul că mă bazez la 35 de ani că lucrurile vor fi la fel de roz cum au fost în ultimii 15 ani nu e un plan. E wishful thinking care se va întoarce împotriva mea”, punctează reprezentantul Raiffeisen.
Din acest motiv, persoanele care au ajuns la un nivel confortabil al veniturilor ar trebui să înceapă să economisească și să investească. Nu este recomandat să își bazeze întreaga strategie financiară pe viitoare majorări salariale.
Nici păstrarea exclusivă a banilor în economii nu reprezintă întotdeauna o soluție suficientă. Inflația poate diminua puterea de cumpărare, chiar dacă suma din cont rămâne neschimbată.
Specialistul explică de ce economisirea și protejarea integrală a valorii banilor nu sunt neapărat același lucru.
„În mare parte, dacă doar economisesc, în cel mai bun caz pot să sper că îmi protejez banii într-o anumită măsură de inflație. De cele mai multe ori nu voi reuși să îmi protejez banii integral de inflație”, spune Adrian Negru.
Alegerea instrumentelor financiare trebuie făcută în funcție de obiectivul urmărit și de perioada în care banii vor fi utilizați.
De exemplu, o persoană de 35 de ani care investește pentru pensionare sau pentru retragerea timpurie din activitate poate avea un orizont investițional de 10-20 de ani. Într-un asemenea caz, portofoliul poate include o pondere importantă de acțiuni sau fonduri de acțiuni.
Strategia trebuie să fie diferită pentru cineva care pregătește achiziția unei mașini sau strângerea avansului pentru o locuință. Dacă banii vor fi necesari în următorii doi sau trei ani, abordarea investițională ar trebui să fie mai prudentă.
Fondul de urgență ar trebui să acopere cheltuielile pentru trei până la șase luni
Pe lângă investițiile destinate obiectivelor pe termen lung, fiecare persoană ar trebui să își construiască un fond separat pentru situații neprevăzute.
Adrian Negru recomandă ca această rezervă să echivaleze cu veniturile pentru trei până la șase luni. Banii trebuie păstrați în instrumente sigure și lichide, astfel încât să poată fi accesați rapid, fără dependență de evoluția piețelor financiare.
„Oricare dintre noi ar trebui să aibă un așa-numit fond de urgență, care e bine să fie ceva lichid, sigur, care să nu depindă de piețe. De obicei, vorbim de venitul echivalent cu trei până la șase luni”, explică specialistul.
După constituirea acestei rezerve, oamenii pot aloca bani și pentru investiții pe termen lung. Suma investită trebuie însă stabilită astfel încât să nu afecteze nivelul de trai sau bugetul lunar.
Specialistul recomandă găsirea unui echilibru între investițiile pentru viitor și satisfacerea nevoilor curente. Economisirea nu ar trebui să devină o sursă permanentă de nemulțumire sau de presiune financiară.
„Ar trebui să fie notabilă partea pe care o aloci către investiții pe termen lung, dar nu atât de mult încât să-ți provoace durere sau insatisfacție pur și simplu în fiecare lună”, transmite Adrian Negru.
Competențele profesionale trebuie incluse în planul de siguranță financiară
Investițiile în instrumente financiare nu sunt singura modalitate prin care oamenii își pot pregăti viitorul. Într-o perioadă în care piața muncii se transformă rapid, dezvoltarea profesională poate deveni la fel de importantă.
Adrian Negru recomandă ca oamenii să acorde atenție educației și competențelor proprii. Dobândirea unor abilități noi poate contribui la menținerea oportunităților profesionale și la adaptarea la schimbările economice.
„Nu uita niciodată să investești și în tine și în skill-urile tale”, precizează el.
Prin urmare, planificarea financiară ar trebui să includă atât constituirea unui fond de urgență și investițiile pe termen lung, cât și dezvoltarea personală și profesională.
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.