Ce ar face românii dacă ar câștiga un milion de euro? Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an
SURSA FOTO: Dreamstime - oameni
Ce ar face românii dacă s-ar trezi peste noapte cu un milion de euro în cont? Și-ar cumpăra o casă, ar investi, și-ar achita datoriile sau ar pleca din țară? Un sondaj INSCOP Research arată care este prima lor prioritate, câți ar rămâne în România și de ce diferă alegerile tinerilor de cele ale generațiilor mai în vârstă.
Ce ar face românii dacă ar câștiga un milion de euro?
Dacă ar câștiga un milion de euro, cei mai mulți români ar folosi banii, în primul rând, pentru a-și ajuta financiar familia. Aceasta este principala prioritate indicată de 24,6% dintre respondenții Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XV-a. Pe următoarele locuri se află cumpărarea sau renovarea unei locuințe și economisirea ori investițiile.
Potrivit cercetării, 24,6% dintre participanți ar oferi sprijin financiar familiei, dacă ar intra în posesia unui milion de euro. Alți 16,8% ar cumpăra o locuință sau ar investi în îmbunătățirea celei existente, în timp ce 16,4% ar prefera să economisească banii sau să îi investească.
Începerea sau dezvoltarea unei afaceri ar reprezenta prima alegere pentru 12,1% dintre respondenți. Achitarea datoriilor sau a creditelor este menționată de 9,8%, iar 6,2% ar folosi banii pentru călătorii sau pentru îndeplinirea unei dorințe personale. Alte întrebuințări sunt indicate de 11,4% dintre participanți, în timp ce 2,8% nu știu sau nu au oferit un răspuns.
Câți români ar rămâne în țară, dacă ar câștiga un milion de euro?
Rezultatele arată că un eventual câștig nu i-ar determina pe cei mai mulți români să plece din țară. Întrebați unde ar prefera să locuiască după ce ar deveni milionari, 73,6% au declarat că ar rămâne în aceeași localitate din România. Alți 9,2% s-ar muta într-o altă localitate din țară. Astfel, 82,8% ar alege să continue să locuiască în România.
În schimb, 9,1% dintre respondenți ar prefera o altă țară din Uniunea Europeană, iar 6,5% s-ar muta într-un stat din afara Uniunii Europene. În total, 15,6% ar alege să trăiască în străinătate. Procentul celor care nu au știut sau nu au răspuns la această întrebare este de 1,6%.
O altă întrebare din cercetare a vizat cea mai importantă schimbare pe care o avere de un milion de euro ar putea să o aducă în viața unei persoane. Aproape jumătate dintre participanți, respectiv 49,4%, consideră că principalul avantaj ar fi posibilitatea de a-și ajuta familia și alte persoane.
Diferențele dintre generații
Siguranța și liniștea sunt menționate de 25% dintre respondenți, iar libertatea și independența de 14,2%. Respectul și statutul social ar reprezenta cea mai importantă schimbare pentru 4,9% dintre participanți, în timp ce 1,4% consideră că averea le-ar aduce mai multă putere și influență. Alte răspunsuri însumează 1,8%, iar 3,3% dintre respondenți nu știu sau nu au răspuns.
Datele evidențiază și diferențe importante între generații în ceea ce privește modul în care ar fi folosit un asemenea câștig. Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani sunt mai interesați de inițiative antreprenoriale: 26% dintre aceștia ar începe sau ar dezvolta o afacere, comparativ cu numai 3% dintre persoanele de 60 de ani și peste.
În schimb, sprijinirea familiei reprezintă o prioritate mult mai importantă pentru generațiile vârstnice. Astfel, 39% dintre respondenții de cel puțin 60 de ani ar folosi milionul de euro, în primul rând, pentru a-și ajuta financiar familia. În rândul tinerilor de 18–29 de ani, procentul este de 11%.
Diferențele se observă și în privința locuințelor și a investițiilor. În grupa de vârstă 18–29 de ani, câte 23% dintre respondenți ar cumpăra sau ar îmbunătăți o locuință, respectiv ar economisi sau ar investi banii. În cazul persoanelor de 60 de ani și peste, aceste opțiuni sunt menționate de 12%, respectiv 10% dintre participanți.
Metodologie
Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 26 octombrie–2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.
Cercetarea a utilizat o metodologie mixtă secvențială CATI–CAWI, care a inclus 1.081 de respondenți intervievați telefonic și 116 participanți în componenta CATI-to-CAWI. Eroarea maximă admisă pentru întregul eșantion este de ±2,8 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.
Studiul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Raportul nu precizează marje de eroare distincte pentru grupele de vârstă, motiv pentru care comparațiile între aceste categorii trebuie interpretate ținând cont de această limitare.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.