Aproape 3 din 4 români nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute de șase salarii. Economiile nu le oferă siguranță financiară

Aproape 3 din 4 români nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute de șase salarii. Economiile nu le oferă siguranță financiară

SURSA FOTO: Dreamstime - portofel gol

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 17 noiembrie 2026, 15:48

Românii continuă să economisească, însă majoritatea nu au suficiente rezerve pentru a face față unor cheltuieli neprevăzute. Potrivit studiului „Barometrul datoriilor 2026”, realizat de Kantar pentru KRUK România, situația financiară a gospodăriilor s-a deteriorat, iar prioritățile de cheltuieli s-au schimbat. Sănătatea a urcat înaintea plății datoriilor.

Aproape 3 din 4 români nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute de șase salarii. Economiile nu le oferă siguranță financiară

Potrivit studiului „Barometrul datoriilor 2026”, realizat de Kantar pentru KRUK România, aproape șase din zece români reușesc să economisească bani într-o lună obișnuită. Cu toate acestea, economiile nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuieli neprevăzute majore. Astfel, 73,1% dintre respondenți declară că nu ar putea face față unei cheltuieli echivalente cu șase salarii lunare. În plus, 70,3% consideră că au nevoie să își îmbunătățească educația financiară.

Datele cercetării arată că 57,9% dintre români economisesc lunar, în timp ce patru din zece nu reușesc să pună bani deoparte într-o lună obișnuită. Totuși, capacitatea de economisire diferă semnificativ în funcție de venit, nivelul de educație, vârstă și regiune. Transformarea intenției de a gestiona mai bine banii în acțiuni concrete, precum monitorizarea veniturilor și cheltuielilor, planificarea bugetului și constituirea unei rezerve financiare, rămâne o provocare pentru numeroase gospodării.

În rândul persoanelor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei. În schimb, valoarea medie a economiilor lunare a crescut de la aproximativ 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026. Diferența dintre cele două valori indică faptul că, deși unele gospodării reușesc să economisească sume considerabile, pentru o parte importantă dintre români economiile lunare rămân în jurul pragului de 1.000 de lei. Totodată, 31,1% dintre respondenți au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni.

Studiul evidențiază și diferențe importante între categoriile de populație. Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare, respectiv 73,1%, declară că economisesc lunar. În regiunea București-Ilfov, procentul ajunge la 68,6%, în timp ce în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani este de 68,1%. În mediul urban, ponderea celor care economisesc se situează la 61%.

Sustenabilitatea financiară a românilor s-a deteriorat

Numerarul rămâne principala metodă de economisire, fiind utilizat de 64,4% dintre persoanele care pun bani deoparte.

În ceea ce privește educația financiară, 70,3% dintre români consideră că au nevoie să își îmbunătățească aceste cunoștințe. Cu toate acestea, 72% dintre respondenți își apreciază propriul nivel de educație financiară ca fiind ridicat.

Indicele Sustenabilității Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, comparativ cu 52 de puncte în 2025 și 56 de puncte în 2024. Evoluția indică o deteriorare a situației financiare a populației. Ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporția celor cu un nivel bun de sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%.

Vulnerabilitatea financiară este evidențiată și de capacitatea redusă a gospodăriilor de a face față unor cheltuieli neprevăzute. Deși 57,9% dintre respondenți declară că în gospodăria lor se economisește lunar, 73,1% spun că nu ar putea acoperi o cheltuială echivalentă cu șase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar dispune de resursele necesare într-o asemenea situație.

Diferențele sunt vizibile și în funcție de vârstă. În rândul persoanelor cu vârste între 56 și 65 de ani, doar 20,5% ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii, sub nivelul de 26,9% înregistrat la nivelul întregului eșantion.

De ce nu reușesc românii să economisească?

Lipsa resurselor financiare reprezintă principalul motiv pentru care o parte dintre români nu reușesc să economisească. Acest aspect este menționat de 83% dintre respondenții care nu pun bani deoparte. Instabilitatea economică este indicată de 80,1% dintre aceștia, iar cheltuielile care depășesc veniturile sunt menționate de 78,1%.

Cercetarea arată și că 12% dintre respondenți au cel puțin o plată restantă. Valoarea medie a restanțelor a rămas stabilă în 2026 față de 2025, situându-se sub 4.200 de lei.

Cele mai mari restanțe medii sunt înregistrate în cazul creditelor bancare și al împrumuturilor contractate de la instituțiile financiare nebancare (IFN), unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei. Urmează împrumuturile de la cunoștințe, cu restanțe medii de aproape 5.700 de lei. În cazul facturilor și serviciilor, valoarea medie a plăților restante este de aproximativ 2.000 de lei.

Românii pun sănătatea înaintea datoriilor. Pe ce loc au ajuns ratele și restanțele în bugetul gospodăriilor?

Utilitățile și serviciile de bază reprezintă principala prioritate de cheltuieli pentru români, fiind menționate de 91,3% dintre respondenți. Alimentele ocupă locul al doilea, cu o pondere de 85,5%, în timp ce sănătatea a urcat de pe poziția a patra pe a treia, fiind indicată de 75,4% dintre participanții la studiu.

Serviciile precum abonamentele, transportul, educația și activitățile de timp liber se situează pe locul al patrulea, cu 73,7%. Plata datoriilor și a restanțelor a coborât de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menționată de 71,6% dintre respondenți. Plata creditelor ocupă poziția a șasea, cu o pondere de 63,9%.

În ceea ce privește responsabilitatea financiară, 90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și achita datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele care au restanțe, principalul motiv pentru care doresc să își plătească datoriile este convingerea că acest lucru reprezintă o obligație de ordin moral. Alți 26% urmăresc să își recapete liniștea și să reducă stresul asociat datoriilor.

Informații articol
Etichete: , ,
Publicat în: Social
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.