CNAS cere obligarea persoanelor fără venituri să plătească asigurări de sănătate. 2,9 milioane de români sunt neasigurați. Probleme și cu cei din străinătate

CNAS cere obligarea persoanelor fără venituri să plătească asigurări de sănătate. 2,9 milioane de români sunt neasigurați. Probleme și cu cei din străinătate

SURSA FOTO: CNAS - Cardul de sănătate

Publicat de Bogdan Ungureanu la 17 noiembrie 2026, 19:12

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) solicită introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru persoanele fără venituri. Instituția estimează că aproximativ 2,9 milioane de oameni figurează în prezent ca neasigurați. Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al CNAS, consideră că statul trebuie să extindă baza de contribuabili. Oficialul a atras atenția și asupra expirării contribuției aplicate pensiilor mari, în 2027.

CNAS vrea să introducă plata obligatorie a contribuției pentru persoanele fără venituri

Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS care exercită atribuțiile președintelui instituției din 23 octombrie, solicită extinderea numărului de persoane care contribuie la sistemul public de sănătate.

Oficialul susține că aproximativ 15% din populația României nu este asigurată. Dintre persoanele aflate în această situație, 99% au sub 60 de ani.

În opinia sa, persoanele care nu beneficiază de scutiri ar trebui să contribuie la finanțarea sistemului, chiar dacă nu realizează venituri.

Mezinu-Bălan consideră că actuala bază de contribuabili trebuie extinsă și atrage atenția asupra numărului mare de persoane exceptate de la plata contribuției.

„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populaţie sunt în continuare neasiguraţi. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuţiei”, a declarat șefa interimară a CNAS, marți, la Profit Health.forum.

Reprezentanta instituției dorește ca autoritățile să înlocuiască actuala posibilitate de asigurare voluntară cu mecanisme obligatorii de colectare a contribuției.

„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuţiei pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuţiei pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înţeleg cum trăiesc aceşti oameni”, a declarat Mezinu-Bălan.

Aceasta consideră că persoanele active care nu intră în categoriile scutite trebuie să plătească asigurarea de sănătate. Potrivit oficialului, instituția a calculat deja ce încasări suplimentare ar putea obține printr-o asemenea măsură.

„Eşti persoană activă, nu eşti în cadrul celor scutiţi de la plata contribuţiei, trebuie să plăteşti. Şi sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut şi calcule, ştim exact câţi bani ar fi”, a adăugat aceasta.

Cu toate acestea, reprezentanta CNAS nu a precizat valoarea veniturilor suplimentare estimate. Nu a prezentat nici mecanismul prin care persoanele fără venituri ar putea fi obligate să achite contribuția.

De asemenea, nu a explicat cum ar urma să fie diferențiate persoanele care trăiesc din economii de cele care nu dispun de resurse financiare.

În prezent, persoanele fără venituri care nu beneficiază de asigurare în baza altor prevederi legale se pot asigura prin declarația unică. În 2026, contribuția voluntară CASS este de 2.430 de lei, potrivit regulilor fiscale prezentate de ANAF.

Casa de Asigurări de Sănătate suspectează că românii plecați în străinătate revin vara pentru servicii medicale gratuite

O altă problemă semnalată de conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate privește românii care locuiesc în străinătate, dar continuă să figureze pe listele medicilor de familie din România.

Instituția are în evidențe aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate. Larisa Mezinu-Bălan admite însă că o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară.

Oficialul consideră că evidențele CNAS includ și persoane care vin ocazional în România.

„Probabil multe dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.

Mezinu-Bălan a ridicat problema posibilității ca românii stabiliți în străinătate să revină în țară în perioadele de vacanță. În aceste situații, ei pot solicita servicii medicale incluse în pachetul minimal.

Șefa interimară a CNAS consideră că accesul acestor persoane la serviciile respective reprezintă un risc pentru sistemul public de sănătate.

„Pe timpul verii, pe timpul vacanţelor”, a spus oficialul, referindu-se la perioadele în care românii plecați din țară ar putea reveni în România pentru a beneficia de servicii medicale.

Pachetul minimal nu reprezintă însă o facilitate acordată discreționar. Accesul persoanelor neasigurate la aceste servicii este un drept prevăzut de legislație.

Potrivit Legii nr. 95/2006 și ghidului CNAS, pachetul include asistență pentru urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție și monitorizarea sarcinii. Acesta cuprinde și alte servicii medicale prevăzute de lege.

În discursul său, Mezinu-Bălan nu a prezentat statistici despre numărul românilor din diaspora care revin în țară pentru tratamente. Nu a oferit nici date privind frecvența utilizării serviciilor sau costurile generate pentru sistemul public.

De asemenea, nu a prezentat dovezi că aceste persoane s-ar întoarce special pentru a beneficia de servicii medicale.

Conducerea CNAS admite chiar că evidențele instituției includ persoane care nu mai locuiesc în România. Prin urmare, cifra de 2,9 milioane de neasigurați nu reprezintă automat numărul rezidenților de la care statul ar putea încasa contribuții suplimentare.

Contribuția CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei expiră la finalul anului 2027

Pensionarii reprezintă o altă categorie de contribuabili despre care a vorbit conducerea CNAS. Din august 2025, aceștia plătesc CASS pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei.

Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025 și are caracter temporar. Prevederea urmează să expire la 31 decembrie 2027.

Astfel, începând din 2028, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS, dacă legislația nu va fi modificată.

Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția asupra termenului de expirare. Aceasta consideră că autoritățile trebuie să pregătească măsuri pentru menținerea echilibrului financiar al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

„Atenţie, expiră la 31 decembrie 2027. Atenţie, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare şi să menţinem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.

Reprezentanta CNAS nu a solicitat explicit prelungirea contribuției pentru pensionari. Ea a semnalat însă că dispariția acestei surse de venit trebuie luată în calcul la planificarea finanțării sistemului.

Avertismentul vine în condițiile în care aceeași reprezentantă susține că sistemul public de asigurări de sănătate este sustenabil financiar în prezent.

Potrivit acesteia, aproape jumătate din populația României contribuie la asigurările de sănătate. Totodată, în 2026, fondul nu mai beneficiază de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.

CNAS ar fi reușit și să reducă perioada de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale. Termenul ar fi ajuns la 60 de zile, față de aproximativ 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.

Casa de Asigurări de Sănătate verifică decontările pentru consultații și proceduri medicale de care pacienții spun că nu au beneficiat

În timp ce solicită colectarea unor contribuții suplimentare, conducerea CNAS recunoaște existența unor suspiciuni privind utilizarea fondurilor deja colectate.

Larisa Mezinu-Bălan a mulțumit cetățenilor care au verificat serviciile medicale înregistrate în platforma digitală „E-Sănătatea mea”.

Unii dintre aceștia au semnalat că apar în evidențe consultații sau proceduri medicale decontate de CNAS, deși susțin că nu au beneficiat de respectivele servicii.

Potrivit oficialului, sesizările au determinat instituția să înceapă o campanie de controale. Verificările vizează spitale, ambulatorii și unități care furnizează servicii paraclinice.

Declarațiile indică suspiciuni privind decontarea unor servicii medicale fictive. CNAS nu a prezentat însă numărul cazurilor identificate, valoarea sumelor vizate sau eventualele prejudicii confirmate.

Situația ridică problema modului în care sunt utilizați banii din sistemul public de sănătate. Pe de o parte, instituția solicită mecanisme pentru colectarea unor contribuții suplimentare, inclusiv de la persoane fără venituri.

Pe de altă parte, CNAS verifică dacă o parte dintre fondurile existente au fost folosite pentru plata unor servicii medicale care nu au fost efectiv prestate.

Șefa interimară a CNAS spune că sistemul de sănătate nu va putea face economii

Larisa Mezinu-Bălan avertizează că necesarul de finanțare a sistemului public de sănătate va continua să crească. În opinia sa, autoritățile nu ar trebui să se aștepte la economii în acest domeniu.

Oficialul a invocat diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania.

„Să nu credeţi că vom reuşi să facem economie în acest domeniu”, a declarat aceasta.

CNAS intenționează să calculeze pe parcursul anului 2027 costurile reale ale serviciilor medicale. Instituția ar urma să folosească inclusiv infrastructura digitală dezvoltată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Conducerea CNAS urmărește și modificarea modului în care sunt contractate serviciile medicale. Finanțarea ar trebui adaptată necesarului identificat la nivel regional, pentru a evita susținerea unor capacități considerate excedentare.

Mezinu-Bălan recunoaște însă că există în continuare județe cu deficite importante de medici de familie. Probleme similare se înregistrează și în privința serviciilor medicale disponibile în ambulatoriu.

Pentru ambulatoriul de specialitate, instituția are în vedere majorarea valorii punctului de la 6,5 la 8 lei. Măsura ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit oficialului, propunerea se află încă în stadiul de proiect. Aplicarea acesteia depinde de susținerea Ministerului Finanțelor.

Un alt factor care majorează cheltuielile sistemului este creșterea TVA pentru medicamente. În vara anului 2025, cota a fost majorată de la 9% la 11%.

Pentru medicamentele compensate integral, fondul de asigurări suportă inclusiv diferența rezultată din majorarea TVA. În consecință, CNAS decontează sume mai mari pentru același tratament.

Informații articol
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.