PSD propune reducerea impozitului pe salariile mici. Ce taxe ar plăti angajații. Patronatele nu vor creșterea salariului minim. Florin Jianu: Am oferit 3 soluţii

PSD propune reducerea impozitului pe salariile mici. Ce taxe ar plăti angajații. Patronatele nu vor creșterea salariului minim. Florin Jianu: Am oferit 3 soluţii

SURSA FOTO: Dreamstime - Bani, bancnote

Publicat de Bogdan Ungureanu la 17 noiembrie 2026, 17:48

PSD ia în calcul reducerea impozitării pe salariile mici, prin introducerea unor cote progresive de impozit pe venit. Propunerea pornește de la impozit zero pentru salariul minim brut de 4.325 de lei. Taxarea ar crește treptat, până la 10% pentru salariile brute de 6.000 de lei. În paralel, sindicatele avertizează că angajații au pierdut deja venituri importante.

Reducerea impozitării pe salariile mici. PSD propune opt praguri de impozitare, de la zero la 10%

Social-democrații analizează un sistem de impozitare diferențiată pentru salariile mici, potrivit unor surse politice. Propunerea vizează reducerea taxelor pentru angajații cu venituri mici.

Planul cuprinde opt praguri salariale, începând de la salariul minim brut de 4.325 de lei. Pentru acest nivel, impozitul pe venit ar urma să fie eliminat complet.

Ulterior, cota de impozitare ar crește progresiv, în funcție de venitul brut. Ultimul prag ar fi de 10%, nivelul aplicat în prezent.

Potrivit calculelor prezentate, angajații ar beneficia de următoarele reduceri ale impozitului:

  • La un salariu minim de 4.325 de lei brut, impozitul ar fi de 0%, iar câștigul net suplimentar ar ajunge la 182 de lei.
  • La 4.575 de lei brut, impozitul ar fi de 1,49%, iar angajatul ar primi în plus 189 de lei net.
  • La 4.825 de lei brut, impozitul ar ajunge la 2,99%, iar câștigul net ar fi de 177 de lei.
  • La 5.075 de lei brut, impozitul ar fi de 4,48%, iar câștigul net suplimentar ar ajunge la 152 de lei.
  • La 5.325 de lei brut, impozitul ar fi de 5,97%, iar angajatul ar câștiga în plus 122 de lei net.
  • La 5.575 de lei brut, impozitul ar ajunge la 7,46%, iar câștigul net ar fi de 84 de lei.
  • La 5.825 de lei brut, impozitul ar fi de 8,86%, iar angajatului i-ar rămâne în plus 37 de lei.
  • La 6.000 de lei brut, impozitul ar reveni la 10%, fără un câștig net suplimentar.

Florin Jianu susține că salariul minim nu ar trebui majorat în 2027

Propunerea privind impozitarea salariilor vine în contextul discuțiilor despre o eventuală majorare a salariului minim. Florin Jianu, președintele IMM România, consideră că acesta nu ar trebui crescut anul viitor.

Jianu și mai mulți reprezentanți ai organizației au avut marți o întâlnire cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, la Palatul Parlamentului.

În cadrul discuțiilor, reprezentantul mediului de afaceri a prezentat trei soluții pentru creșterea veniturilor angajaților fără majorarea salariului minim. Acestea vizează reducerea taxării, majorarea sumei deductibile și introducerea unor salarii minime diferențiate.

„Noi am spus foarte clar că, în opinia noastră, a mediului de afaceri, pe analizele pe care le avem, salariul minim pe economie pentru anul următor nu poate fi crescut. Am oferit trei soluţii pentru ceea ce înseamnă creşterea salariului.

Fie scazi din această taxare care este mult prea ridicată în acest moment, fie măreşti acea sumă deductibilă de la 200 lei spre 400 lei şi iarăşi banii ajung efectiv la oameni, fără să umbli la salariul minim, neumblând la salariul respectiv înseamnă că acea diferenţă deductibilă, banii respectivi merg efectiv la oameni.

Şi a treia variantă pe care începem şi avem curajul să discutăm – salarii minime diferenţiate, pentru că vorbim de o productivitate diferenţiată. Am dat exemplu IT. Ce impact are salariul minim pe economie în sectorul IT sau în sectorul financiar-bancar în care salariul mediu este la 12.000 lei?

Acolo poţi să ai un salariu minim mai mare. Eu cred că realitatea ne arată că trebuie să avem salarii diferenţiate”, spune Florin Jianu, președintele IMM România.

Acesta a mai arătat că există deja exemple europene de sisteme în care salariile minime diferă în funcție de domeniul de activitate și productivitate.

În opinia sa, un salariu minim unic nu reflectă diferențele dintre sectoarele economice. Jianu a oferit ca exemple domeniile IT și financiar-bancar, dar și turismul.

„Nu prea există foarte multe ţări care au un salariu minim pe economie, pentru că, încă o dată, productivitatea este diferită.

Vorbim de sectorul financiar, IT, care au o productivitate, sau vorbeşti de sectorul serviciilor, de exemplu, de turism, care are o sezonalitate de câteva luni de zile şi o altă productivitate”, a afirmat Jianu.

IMM România invocă inflația și productivitatea în discuția despre salariul minim

Președintele IMM România consideră că eventualele decizii privind salariul minim trebuie fundamentate pe indicatorii economici. El a atras atenția asupra diferenței dintre inflația din România și cea europeană.

Jianu susține că o majorare a salariului minim nu poate fi stabilită automat prin raportare la rata inflației. Totodată, acesta a făcut referire la prevederile directivei europene privind salariile minime adecvate.

„Dacă ai o inflaţie de peste patru ori mai mare decât inflaţia europeană, eu nu cred că poţi, în realitate, să măreşti salariul minim cu această rată a inflaţiei. Trebuie să ţinem cont de realităţile economice.

Noi, în acest moment, suntem pe ceea ce înseamnă directiva europeană care spune că ai un prag între 48 şi 52% nu eşti obligat să măreşti salariul minim pe economie”, a spus Jianu.

BNS estimează că angajații plătiți cu salariul minim au pierdut 1.130 de lei net în 2026

În timp ce mediul de afaceri discută despre alternative la majorarea salariului minim, Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția asupra pierderilor suportate de angajați.

Potrivit organizației sindicale, un salariat plătit cu salariul minim a pierdut aproximativ 1.130 de lei net în 2026. Calculul include efectele amânării majorării salariului minim până la 1 iulie și erodarea puterii de cumpărare.

BNS susține că aplicarea salariului minim brut de 4.325 de lei începând cu 1 ianuarie 2026, în loc de 1 iulie, ar fi adus angajaților aproximativ 750 de lei net în plus. La această sumă se adaugă circa 380 de lei net, reprezentând pierderea puterii de cumpărare din primul semestru.

Sindicaliștii avertizează, într-o postare publicată pe pagina de Facebook a BNS, că aceste pierderi se adaugă celor acumulate în anii precedenți. Organizația face referire și la un raport publicat în 2024.

Potrivit estimărilor prezentate atunci, aplicarea formulei propuse de BNS, respectiv stabilirea salariului minim la 50% din câștigul salarial mediu brut, ar fi adus angajaților un venit suplimentar de 22.878 de lei brut. Calculul viza perioada 2021 – iunie 2024.

Datele privind pierderile salariale din 2026 sunt incluse în studiul „Salariul minim adecvat în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 (2025–2026)”. Documentul a fost lansat de Blocul Național Sindical la 3 noiembrie 2026.

Într-o postare publicată marți, 17 noiembrie, pe pagina de Facebook, BNS a criticat amânarea majorării salariului minim și efectele acesteia asupra veniturilor angajaților.

Organizația sindicală susține că înghețarea salariului minim produce pierderi financiare directe și afectează nivelul de trai al lucrătorilor.

„Înghețarea salariului minim nu este o simplă decizie administrativă. Înseamnă venituri pierdute pentru angajați și o presiune suplimentară asupra nivelului lor de trai”, se arată în postarea publicată marți, 17 noiembrie, pe pagina de Facebook a BNS.

Iată în continuare mesajul complet.

„💸 Cât au pierdut lucrătorii din România plătiți cu salariul minim în 2026?

📉 Aproximativ 1.130 de lei net. Aceasta este pierderea cumulată estimată pentru un salariat plătit cu salariul minim, ca urmare a amânării majorării salariului minim până la 1 iulie 2026 și a erodării puterii de cumpărare.

💰 Mai exact, dacă salariul minim de 4.325 de lei s-ar fi aplicat de la 1 ianuarie 2026, și nu de la 1 iulie, fiecare salariat plătit la nivelul minim ar fi câștigat în plus aproximativ 750 de lei net în primele șase luni ale anului.

📌 La această sumă se adaugă aproximativ 380 de lei net, reprezentând pierderea puterii de cumpărare în primul semestru din 2026.

⚠️ Aceste pierderi se adaugă celor acumulate în anii anteriori. Un raport BNS din 2024 estima că aplicarea formulei propuse de organizație, respectiv 50% din câștigul salarial mediu brut, ar fi adus lucrătorilor plătiți cu salariul minim un câștig suplimentar de 22.878 de lei brut în perioada 2021 – iunie 2024.

📊 Datele sunt prezentate în studiul „Salariul minim adecvat în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 (2025–2026)”, lansat de Blocul Național Sindical la data de 3 noiembrie 2026.

📢 Înghețarea salariului minim nu este o simplă decizie administrativă. Înseamnă venituri pierdute pentru angajați și o presiune suplimentară asupra nivelului lor de trai”, se arată în postarea publicată marți, 17 noiembrie, pe pagina de Facebook a BNS.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.