Reorganizarea companiilor de stat cu pierderi. Marian Neacșu: Unele vor fi salvate, altele închise
SURSA FOTO: Imagine generată cu ajutorul AI
Companiile de stat care funcționează pe pierdere costă România aproximativ un miliard de euro anual, potrivit vicepremierului Marian Neacșu. Datoriile acumulate de acestea se ridică la aproximativ 18 miliarde de lei. Guvernul pregătește o analiză individuală a companiilor cu probleme, urmând să decidă care vor fi salvate, reorganizate sau închise.
Companiile de stat cu pierderi au acumulat datorii de aproximativ 18 miliarde de lei
Vicepremierul Marian Neacșu a prezentat marți seară, la Antena 3 CNN, situația companiilor de stat care înregistrează pierderi.
Potrivit acestuia, statul român deține participații în 1.639 de companii. Dintre acestea, 165 sunt companii naționale, iar celelalte aparțin autorităților locale.
În 2024, companiile naționale au acumulat pierderi de aproximativ un miliard, 90% din sumă provenind de la numai patru companii.
Datoriile acumulate de companiile cu probleme ajung la circa 18 miliarde de lei.
„Sunt lucruri pe care le ducem cu noi de foarte mulți ani de zile”, a declarat Neacșu.
Vicepremierul a explicat că Guvernul va analiza separat situația fiecărei companii, înainte de a decide măsurile necesare.
CFR Marfă nu mai poate fi salvată. Guvernul analizează și situația CFR Călători și a Complexului Energetic Oltenia
Marian Neacșu a indicat CFR Marfă drept unul dintre cele mai grave exemple de administrare deficitară.
Potrivit vicepremierului, compania a acumulat pierderi de peste 600 de milioane și datorii care depășesc 3 miliarde la ANAF și alți creditori.
„CFR Marfă nu mai poate fi salvată”, a afirmat acesta.
Compania a intrat în faliment, iar activele și activitatea au fost preluate de Carpatica Feroviară.
Noua societate a fost înființată de stat în urmă cu doi ani. Potrivit lui Neacșu, aceasta funcționează eficient și înregistrează profit.
Guvernul analizează și situația altor companii, printre care CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia.
„Unele vor fi salvate, altele vor fi închise, altele reorganizate”, a explicat vicepremierul.
Statul ia în calcul investiții de capital și reorganizări pentru companiile cu probleme
Marian Neacșu a precizat că măsurile nu vor fi stabilite fără o evaluare financiară detaliată.
„Trebuie să analizăm foarte riguros, să avem o bază de raportare unitară, să știm precis care sunt datele de intrare, pentru a putea pune diagnosticul corect”, a declarat acesta.
Pentru unele societăți, Guvernul ia în calcul inclusiv majorări de capital.
Autoritățile urmăresc însă ca aceste intervenții să respecte regulile europene privind ajutorul de stat.
„Vom încerca inclusiv infuzie de capital, dar care să nu fie ajutor de stat, pentru a le crește performanțele”, a precizat Neacșu.
TAROM nu va fi desființată. Guvernul discută cu operatori aerieni din zona Golfului
Vicepremierul a exclus desființarea companiei aeriene naționale.
„TAROM-ul nu se desființează”, a declarat Marian Neacșu.
Totuși, compania se confruntă cu dificultăți legate de ajutorul de stat primit anterior, în baza unui plan de restructurare aprobat la nivel european.
Potrivit vicepremierului, România nu a îndeplinit condițiile planului și trebuie să găsească soluții pentru returnarea sprijinului.
Guvernul discută cu reprezentanții Comisiei Europene despre posibilitatea unei noi infuzii de capital.
În paralel, sunt purtate negocieri cu operatori aerieni din zona Golfului pentru un eventual parteneriat cu TAROM.
Discuțiile vizează menținerea personalului la un nivel rezonabil, modernizarea flotei, investițiile și relația cu aeroporturile din București.
Guvernul analizează și o posibilă fuziune între TAROM și Compania Națională Aeroporturi București
Dacă negocierile cu operatorii aerieni străini nu vor avea rezultatul dorit, autoritățile au în vedere o alternativă.
Aceasta presupune creșterea participației statului la TAROM, prin implicarea unui investitor național.
Una dintre variante este fuziunea dintre TAROM și Compania Națională Aeroporturi București.
Neacșu a precizat că această soluție este luată în calcul, fără să existe deocamdată o decizie definitivă.
Vicepremierul a recunoscut și deficiențele mecanismelor de supraveghere a companiilor publice.
„Nici autoritatea respectivă nu și-a îndeplinit rolul pentru care a fost creată și nici noi nu am reușit să oprim declinul multora dintre găurile negre”, a declarat acesta.
Afirmația face referire la structurile de guvernanță corporativă și monitorizare a performanței introduse în cadrul reformelor asumate prin PNRR.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.