Reorganizarea administrativ-teritorială, analizată încă de pe vremea lui Adrian Năstase. Fostul premier explică ce planuri existau în 2003-2004
SURSA FOTO: Facebook - Adrian Năstase, fost premier PSD
Fostul premier Adrian Năstase afirmă că reorganizarea administrativ-teritorială a României era analizată încă din perioada în care conducea Guvernul, în urmă cu mai bine de două decenii. Documentele din 2003-2004 includeau mai multe scenarii, de la menținerea actualelor județe și regiuni de dezvoltare până la reducerea numărului de județe la aproximativ 18-19, la care s-ar fi adăugat Bucureștiul.
Adrian Năstase susține că reforma administrativă era pregătită încă din 2003-2004
În contextul discuțiilor actuale despre reforma administrației publice, fostul șef al Executivului le recomandă guvernanților să valorifice studiile existente și să le actualizeze în funcție de realitățile economice și administrative din prezent.
Într-o analiză publicată pe blogul personal, Adrian Năstase a explicat că dezbaterea privind reorganizarea administrativ-teritorială nu este una nouă. În opinia sa, înainte de a anunța un nou început, actualii decidenți ar trebui să consulte documentele și studiile realizate în urmă cu peste 20 de ani și să analizeze experiența administrativă acumulată între timp.
Fostul premier a observat că discuțiile actuale vizează probleme precum existența unor comune prea mici pentru a-și susține administrația, reducerea numărului de județe, eficientizarea serviciilor publice și îmbunătățirea capacității de atragere a fondurilor europene.
Dezbaterea a ajuns inclusiv la posibilitatea comasării județelor. La 12 noiembrie, televiziunile relatau despre propunerea de unire a județelor Ialomița și Călărași.
În paralel, PSD lucrează la stabilirea unor criterii pentru reorganizarea administrativ-teritorială. Printre acestea se numără populația, sustenabilitatea financiară, capacitatea administrativă și accesul la servicii publice. Adrian Năstase a precizat că, în acest moment, sunt discutate propuneri și scenarii, nu o reformă definitiv adoptată.
„Urmăresc discuțiile actuale despre reforma administrativ-teritorială cu un sentiment de familiaritate. Se vorbește despre comune prea mici pentru a-și susține administrația, despre reducerea numărului de județe, despre servicii publice mai eficiente și despre capacitatea de a atrage fonduri europene. Sunt întrebări importante. Dar ele au o istorie pe care ar fi util să o cunoaștem înainte de a anunța, încă o dată, un nou început.
În aceste zile, dezbaterea a ajuns explicit și la comasarea județelor. Televiziunile relatau, la 12 noiembrie, despre propunerea unirii județelor Ialomița și Călărași. În paralel, PSD lucrează la criterii de reorganizare care includ populația, sustenabilitatea financiară, capacitatea administrativă și accesul la servicii. Sunt, deocamdată, propuneri și scenarii, nu o reformă definitiv adoptată”, a scris fostul premier pe blogul său.
Fostul premier amintește că preocupările privind regionalizarea și comasarea județelor existau încă din timpul guvernării sale
Potrivit fostului premier, preocupările privind regionalizarea și comasarea județelor existau încă din timpul guvernării sale.
În decembrie 2003, Guvernul a prevăzut constituirea unui grup de lucru și a unui secretariat tehnic permanent care să studieze posibilitatea regionalizării. Ulterior, în februarie 2004, au fost desemnați reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor pentru continuarea analizelor.
Documentația păstrată din acea perioadă cuprindea trei variante principale de reorganizare administrativ-teritorială:
- Menținerea actualelor județe și a celor opt regiuni de dezvoltare;
- Păstrarea județelor existente, dar extinderea numărului de regiuni de dezvoltare la 12-14;
- Reducerea numărului de județe la aproximativ 18-19, la care s-ar fi adăugat Bucureștiul, noile unități urmând să fie asimilate unor regiuni de dezvoltare.
Prin urmare, reducerea numărului de județe și comasarea acestora erau deja luate în calcul în urmă cu mai bine de două decenii.
Adrian Năstase a subliniat că ultima variantă presupunea și o reorganizare a responsabilităților administrative. Atribuțiile administrației județene urmau să fie reunite cu cele referitoare la dezvoltarea regională, iar agențiile de dezvoltare regională ar fi trecut în subordinea consiliilor județene.
„Interesant este că problema comasării județelor se punea încă în perioada guvernului pe care l-am condus. La 10 iunie 2011, într-un articol publicat pe acest blog, intitulat „Porția zilnică de circ: astăzi, luați de la Băsescu, regionalizare”, aminteam demersurile începute în 2002 și continuate în 2003–2004. Publicam atunci și documentele de lucru. Trimit din nou la ele, fiindcă memoria instituțională ar trebui să reprezinte un punct de plecare al guvernării.
Memorandumul din decembrie 2003 prevedea constituirea unui grup de lucru și a unui secretariat tehnic permanent pentru studierea regionalizării. În februarie 2004 au fost desemnați reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor.
Materialul comparativ păstrat în dosar examina trei variante: menținerea județelor și a celor opt regiuni de dezvoltare; păstrarea județelor și creșterea la 12–14 regiuni; reducerea la circa 18–19 județe, plus București, cu asimilarea acestora unor regiuni de dezvoltare.
Așadar, comasarea era luată în calcul. În cea de-a treia variantă, atribuțiile județene și cele de dezvoltare regională urmau să fie reunite la același nivel. Era analizată și posibilitatea trecerii agențiilor de dezvoltare în subordinea consiliilor județene”, a mai scris acesta.

Ce riscuri identifica documentația din perioada guvernării Năstase
Fostul premier a atras atenția că reorganizarea administrativ-teritorială nu trebuie evaluată exclusiv prin reducerea numărului de instituții. În opinia sa, eficiența unei reforme trebuie măsurată prin rezultatele concrete pe care le aduce populației.
Dacă reorganizarea presupune apariția unor instituții suplimentare, a unor noi funcții sau a unor circuite mai complicate de avizare, autoritățile trebuie să explice ce beneficii obțin cetățenii. În schimb, dacă reforma presupune reunirea unor structuri administrative, trebuie demonstrat că noua organizare va permite furnizarea unor servicii publice mai bune.
Documentația din 2003-2004 identifica inclusiv riscul creșterii distanței dintre cetățeni și autorități. Soluția analizată atunci avea în vedere sporirea autonomiei locale și limitarea responsabilităților care urmau să rămână la nivel județean.
„Această logică mi se pare relevantă și astăzi. Dacă reforma adaugă instituții, funcții și circuite de avizare, trebuie să explicăm foarte convingător ce câștigă cetățeanul. Dacă reunește structuri, trebuie să demonstrăm că acestea vor putea oferi servicii mai bune.
Nota de atunci identifica și riscul creșterii distanței dintre cetățean și autorități. Soluția era legată de sporirea autonomiei locale și limitarea responsabilităților păstrate la nivel județean. Alegerea unei variante era condiționată de studii și de o dezbatere amplă.
Nu pretind că aveam o hartă definitivă, care aștepta doar să fie pusă în aplicare. Aveam un proces de analiză și variante argumentate. Documentele publicate nu trebuie confundate cu un raport final aprobat de Guvern.
Nici comparația cu prezentul nu trebuie forțată. Comasarea comunelor și comasarea județelor sunt operațiuni diferite. Prima privește organizarea administrației locale de bază; a doua schimbă scara coordonării teritoriale și a investițiilor. Ele trebuie însă judecate împreună, pentru a evita situația în care simplificăm un nivel și încărcăm excesiv un altul”, subliniază Năstase.
Alegerea unei variante de reorganizare era condiționată de realizarea unor studii și de organizarea unei dezbateri ample
Adrian Năstase a precizat că documentele din acea perioadă nu reprezentau o hartă definitivă a reorganizării României, pregătită pentru a fi pusă imediat în aplicare. Era vorba despre un proces de analiză și despre mai multe variante argumentate. De asemenea, documentele publicate nu trebuie confundate cu un raport final aprobat de Guvern.
Fostul premier a atras atenția și asupra diferențelor dintre comasarea comunelor și comasarea județelor. Prima operațiune vizează organizarea administrației locale de bază, în timp ce a doua modifică amploarea coordonării teritoriale și a investițiilor.
Cele două procese trebuie însă analizate împreună, pentru ca simplificarea unui nivel administrativ să nu conducă la supraîncărcarea altuia.
„În articolul din 2011 arătam că lucrările grupului și dezbaterea nu fuseseră continuate după schimbarea guvernării. Criticam atunci reluarea intempestivă a subiectului și încercarea de a impune rapid o soluție. Astăzi, după încă cincisprezece ani, întrebarea despre continuitatea administrativă rămâne legitimă: ce se întâmplă cu studiile, documentele și experiența acumulate de un guvern atunci când vine următorul?
România nu își poate permite să plătească, la fiecare schimbare politică, și costul uitării”, a notat fostul premier.
Ce trebuie să urmărească reforma administrativă
În opinia lui Adrian Năstase, orice decizie privind reorganizarea administrației trebuie să țină cont de efectele concrete asupra vieții de zi cu zi a populației.
Printre aspectele care ar trebui evaluate se numără timpul necesar pentru eliberarea documentelor, distanța pe care cetățenii trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la serviciile publice și capacitatea autorităților de a pregăti și administra proiecte de investiții.
De asemenea, trebuie analizate resursele care rămân disponibile pentru dezvoltare după acoperirea cheltuielilor aparatului administrativ.
„Susțin necesitatea unei administrații adaptate realităților țării. Dar numărul de primării sau de județe trebuie să rezulte din analiza funcțiilor pe care acestea le îndeplinesc. Cât durează eliberarea unui document? Cât de departe este serviciul de care ai nevoie? Cine poate pregăti și administra un proiect de investiții? Ce resurse rămân pentru dezvoltare după plata aparatului administrativ?”, scrie Năstase.
Năstase avertizează că reducerea cheltuielilor unei instituții nu înseamnă automat și economii pentru populație
Fostul premier a avertizat că reducerea cheltuielilor unei instituții nu înseamnă automat și economii pentru populație. O administrație reorganizată ar putea avea costuri mai mici la nivel instituțional, dar cetățenii ar putea ajunge să cheltuiască mai mult dacă sunt obligați să parcurgă distanțe mai mari și mai frecvente pentru rezolvarea problemelor curente.
Din acest motiv, comasarea trebuie însoțită de măsuri care să asigure accesul local la serviciile publice, transportul și funcționarea procedurilor administrative.
Un alt aspect important este păstrarea identității localităților. Adrian Năstase consideră că o comunitate trebuie să își poată conserva identitatea chiar și atunci când administrația sa este organizată împreună cu cea a unei alte localități.
În același timp, fostul premier a subliniat că studiile și analizele nu trebuie să devină un motiv pentru amânarea permanentă a unei decizii. Procesul de evaluare trebuie să ajungă, în cele din urmă, la o soluție concretă.
„O economie făcută în bugetul unei instituții poate deveni o cheltuială suplimentară pentru cetățean, dacă îl obligă să facă drumuri mai lungi și mai dese. Comasarea trebuie însoțită de acces local la servicii, de transport și de proceduri care funcționează. Iar o localitate trebuie să își poată păstra identitatea și atunci când își organizează administrația împreună cu alta.
În egală măsură, analiza trebuie să ajungă, la un moment dat, la decizie. Studiile nu pot deveni un alibi pentru amânarea permanentă”, a subliniat fostul premier.
Adrian Năstase cere actualizarea studiilor, nu preluarea planurilor vechi
În finalul analizei sale, Adrian Năstase a precizat că nu propune aplicarea fără modificări a planurilor elaborate înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.
Documentele din 2003-2004 ar trebui folosite ca punct de plecare pentru o nouă evaluare, care să țină cont de schimbările economice, administrative și sociale intervenite între timp.
Fostul premier recomandă verificarea propunerilor care mai sunt valabile și identificarea aspectelor care trebuie modificate pentru a răspunde condițiilor actuale.
Acesta consideră că problema comasărilor era deja prezentă în dezbaterea administrativă din urmă cu peste două decenii, iar documentele necesare pentru înțelegerea variantelor analizate există.
„Nu propun să aplicăm mecanic, în 2026, o variantă discutată înaintea aderării la Uniunea Europeană. Propun să folosim ceea ce s-a lucrat, să verificăm ce mai este valabil și să explicăm ce trebuie schimbat.
Problema comasărilor era pusă acum mai bine de două decenii. Documentele există. Ar fi bine ca, de această dată, România să poată trece de la redescoperirea problemei la o soluție temeinic pregătită și dusă până la capăt”, a conchis Adrian Năstase.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.