Adrian Negrescu avertizează că 2027 va fi un an dificil pentru România. Economistul explică de ce problemele abia încep

Adrian Negrescu avertizează că 2027 va fi un an dificil pentru România. Economistul explică de ce problemele abia încep

SURSA FOTO: Facebook, Adrian Negrescu - Consultantul economic Adrian Negrescu

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 17 noiembrie 2026, 13:47

Economistul Adrian Negrescu avertizează că România va traversa un an 2027 cel puțin la fel de dificil ca 2026. Presiunile asupra bugetului, datoriile scadente și reformele întârziate vor complica situația finanțelor publice. Totuși, fondurile europene și reducerea inflației ar putea oferi economiei o perioadă de respiro. Principalele riscuri au fost analizate într-o discuție cu jurnalistul Mihai Tatulici.

Adrian Negrescu estimează că 2027 va aduce presiuni suplimentare asupra bugetului României

Adrian Negrescu consideră că anul 2027 va confirma dificultățile financiare acumulate de România în ultimii ani. Economistul anticipează presiuni importante asupra bugetului public, chiar dacă anumite evoluții economice ar putea deveni favorabile. În opinia sa, reducerea inflației și accesarea fondurilor europene reprezintă principalele oportunități pentru anul viitor.

În cadrul podcastului moderat de Mihai Tatulici, economistul a descris anul 2027 drept o perioadă a marilor speranțe. Acesta estimează că inflația va începe să scadă în a doua jumătate a anului. Evoluția ar urma să fie vizibilă în indicatorii statistici, prin raportarea la creșterile anterioare ale prețurilor.

„I-aș spune anul marilor speranțe. Mari speranțe că vom reuși să depășim criza asta generată de inflație”, a declarat Adrian Negrescu.

Economistul a explicat că diminuarea inflației nu presupune automat revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. Aceasta ar indica, în primul rând, o încetinire a ritmului de scumpire. În paralel, România ar putea beneficia de resurse europene importante, dacă autoritățile reușesc să accelereze implementarea proiectelor.

Mihai Tatulici a contestat perspectiva relativ optimistă, apreciind că 2027 ar putea fi considerabil mai dificil decât 2026. Jurnalistul a pus sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a transforma aceste oportunități în rezultate concrete.

România ar avea de achitat datorii de 21 de miliarde de euro în 2027

Una dintre principalele vulnerabilități identificate de Adrian Negrescu privește obligațiile financiare ale statului pentru anul viitor. Potrivit estimărilor prezentate de economist, România va începe anul 2027 cu datorii scadente de 21 de miliarde de euro. Acesta susține că suma reprezintă un nivel fără precedent pentru obligațiile de plată concentrate într-un singur an.

„Plecăm începând cu 1 ianuarie cu datorie de plătit de 21 de miliarde de euro. Da, este cea mai mare sumă din istoria României pe care trebuie să o plătim într-un singur an. E fără precedent chestia asta”, a avertizat economistul.

Pe lângă aceste obligații, Guvernul trebuie să continue ajustarea deficitului bugetar. Negrescu estimează că autoritățile vor avea nevoie de aproximativ cinci miliarde de euro pentru atingerea obiectivului fiscal. Ținta menționată de economist presupune reducerea deficitului la aproximativ 5,2%-5,3% din PIB.

Astfel, presiunile financiare calculate de acesta ajung la aproximativ 25-26 de miliarde de euro. Suma reunește obligațiile scadente și necesarul estimat pentru ajustarea bugetară. Economistul atrage atenția că dificultățile privesc în special finanțele statului, nu exclusiv activitatea economiei reale.

Situația devine mai complicată și prin apropierea încheierii finanțărilor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit lui Negrescu, România nu se va mai putea baza în 2027 pe aceleași resurse din PNRR. Această schimbare ar putea limita capacitatea autorităților de a susține investițiile prin finanțări europene.

Fondurile europene ar putea susține reforma administrației și investițiile locale

Adrian Negrescu consideră că fondurile europene reprezintă una dintre puținele oportunități importante pentru finanțele României în 2027. Economistul a prezentat situația alocărilor disponibile prin politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Potrivit cifrelor invocate, România a atras aproximativ zece miliarde de euro dintr-o alocare totală de 31 de miliarde.

Acesta susține că diferența rămasă ar trebui valorificată pentru susținerea investițiilor și modernizarea administrației publice. Negrescu a avertizat asupra riscului pierderii fondurilor neutilizate, în condițiile aplicării regulilor europene privind termenele de eligibilitate.

„Pentru că fără cele 20 de miliarde de euro pe care noi avem anul viitor în fondurile de coeziune, noi am avut între 2021 și 2027 31 de miliarde. N-am luat până acum decât 10 miliarde. Deci mai avem 20 de miliarde care trebuie să cheltuim anul viitor. Dacă nu îi cheltuim, îi pierdem”, a explicat economistul.

În opinia sa, aceste resurse ar trebui orientate inclusiv către restructurarea aparatului administrativ și dezvoltarea comunităților locale. Finanțările ar putea contribui la acoperirea costurilor generate de reorganizarea instituțiilor publice. Totodată, investițiile locale ar putea susține transformările administrative necesare.

Mihai Tatulici a exprimat însă rezerve privind posibilitatea realizării unei reforme administrative într-un interval atât de scurt. Jurnalistul a invocat experiența Poloniei, unde reorganizarea administrației centrale și locale a necesitat un proces îndelungat. Potrivit acestuia, transformările instituționale nu pot fi finalizate într-un singur an.

Adrian Negrescu critică implementarea PNRR și lipsa unei strategii coerente

Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență reprezintă un alt punct critic al analizei prezentate de Adrian Negrescu. Economistul consideră că programul a fost construit prin reunirea unor proiecte insuficient corelate între ele. Lipsa unei strategii investiționale coerente ar fi afectat capacitatea României de a utiliza finanțările disponibile.

Negrescu a susținut că România a atras aproximativ 13 miliarde de euro dintr-un total de 30 de miliarde. Cifrele au fost prezentate în cadrul discuției drept argument pentru rezultatele considerate insuficiente ale programului.

Economistul a estimat că România ar putea încasa încă aproximativ trei miliarde de euro până la sfârșitul lunii noiembrie. Acesta a precizat că scenariul depinde de îndeplinirea condițiilor necesare pentru efectuarea plăților. Totodată, a criticat modul în care au fost selectate și organizate proiectele.

„A fost ceea ce am spus eu de la începutul lui. Un fel de șaorma cu de toate din punct de vedere investițional, fără o coerență”, a afirmat Adrian Negrescu.

Economistul a descris rezultatul drept o construcție instituțională dezorganizată, în care proiectele nu au urmărit întotdeauna obiective comune. În opinia sa, România riscă să încheie programul fără realizarea unor reforme esențiale. Negrescu a avertizat că PNRR ar putea deveni un simbol al oportunităților ratate.

Mihai Tatulici a caracterizat situația drept un eșec major al administrației publice. Jurnalistul a criticat incapacitatea instituțiilor de a valorifica resursele europene disponibile pentru modernizarea economiei.

Reforma administrativă este blocată de lipsa măsurilor concrete, susține economistul

Reorganizarea administrativ-teritorială a reprezentat unul dintre cele mai disputate subiecte ale discuției dintre Adrian Negrescu și Mihai Tatulici. Ambii au criticat modul în care autoritățile abordează restructurarea instituțiilor publice. În opinia lor, dezbaterea politică nu este însoțită de măsuri concrete privind funcționarea administrației.

Tatulici a amintit că ajustările bugetare din 2026 au vizat în principal majorarea taxelor și limitarea cheltuielilor. Acesta a menționat TVA, înghețarea salariilor și pensiilor, precum și creșterea altor obligații fiscale. Jurnalistul consideră că reformele structurale au rămas în afara măsurilor aplicate efectiv.

Adrian Negrescu a susținut că discuțiile despre reorganizarea teritorială sunt folosite pentru a masca lipsa deciziilor administrative. Economistul a criticat absența unor acte normative capabile să producă schimbări concrete.

„Asta e intoxicare, din punctul meu de vedere, să acopere faptul că n-au luat niciun fel de măsuri. Se dă o lună de zile la Palatul Victoria și n-au nici măcar o ordonanță concretă care să schimbe ceva din ce s-a întâmplat până acum”, a declarat economistul.

Mihai Tatulici a prezentat experiența altor state europene drept exemplu pentru complexitatea unei asemenea reforme. Acesta a menționat Polonia, Ungaria și Bulgaria, subliniind necesitatea studierii modelelor administrative deja aplicate. Potrivit jurnalistului, reorganizarea teritorială din Polonia ar fi necesitat 11 ani și investiții europene de 11 miliarde de euro.

Tatulici a relatat și o discuție cu un reprezentant al administrației regionale poloneze. Acesta i-ar fi explicat că autoritățile au finanțat investiții locale pentru a obține acceptarea reorganizării. Jurnalistul consideră că România ar putea avea nevoie de soluții asemănătoare pentru comunitățile afectate.

Reorganizarea județelor ridică probleme privind funcționarea instituțiilor publice

Adrian Negrescu a atras atenția că reorganizarea administrativă presupune mai mult decât modificarea granițelor dintre județe. Procesul ar necesita redefinirea atribuțiilor instituțiilor și stabilirea unor mecanisme clare de funcționare. Economistul consideră că aceste probleme sunt insuficient discutate de reprezentanții clasei politice.

Una dintre dificultățile identificate privește distribuirea instituțiilor publice între eventualele structuri administrative rezultate din comasarea județelor. Negrescu a subliniat că asemenea decizii pot genera conflicte și probleme de organizare la nivel local.

„Și știți ce e frustrant? Că te uiți la televizor și vezi discuțiile politicienilor pe tema asta, restructurării, reorganizării administrative. Dumnezeule, ei nu văd decât harta aia pe care desenează cu culori fiecare zonă, uite ce restructurări face. Dar nu se gândesc la principiile de funcționare a aparatului public”, a afirmat economistul.

Mihai Tatulici a criticat, la rândul său, prezentarea reorganizării administrative drept un proces care poate fi realizat rapid. Jurnalistul consideră că modificările teritoriale necesită negocieri, investiții și o pregătire instituțională complexă. Acesta a respins posibilitatea finalizării unei asemenea reforme în numai câteva luni.

Adrian Negrescu a susținut că actuala dezbatere privind reorganizarea administrației ascunde incapacitatea autorităților de a identifica soluții aplicabile. Economistul a asociat lipsa progreselor cu absența unei strategii clare pentru problemele structurale ale statului. În evaluarea sa, anul 2027 va pune și mai multă presiune asupra decidenților politici.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.