Deficitul bugetar al României ridică semne de întrebare pentru 2027. Adrian Negrescu avertizează că ar putea urma noi măsuri de austeritate

Economistul și consultantul financiar Adrian Negrescu avertizează, miercuri, 11 noiembrie, că România ar putea fi nevoită să adopte noi măsuri de austeritate în 2027. Analiza sa pornește de la diferența dintre deficitul bugetar estimat de președintele Nicușor Dan și ținta oficială a Ministerului Finanțelor. Specialistul atrage atenția asupra costurilor tot mai mari cu dobânzile, a fondurilor europene încă neîncasate și a riscului unei retrogradări a ratingului de țară.

Adrian Negrescu explică diferența dintre estimările privind deficitul bugetar al României

Deficitul bugetar al României pentru 2026 ar putea depăși ținta stabilită de Ministerul Finanțelor, în condițiile în care realizarea obiectivelor fiscale depinde inclusiv de încasarea unor fonduri europene până la sfârșitul anului, avertizează economistul Adrian Negrescu.

Într-o analiză publicată pe pagina sa de socializare, consultantul financiar a comparat estimările prezentate de președintele Nicușor Dan cu datele oficiale ale Ministerului Finanțelor. Șeful statului a vorbit despre un deficit de 150 de miliarde de lei, cu aproape 20 de miliarde de lei peste ținta oficială de 6,2% din PIB, echivalentă cu 130,3 miliarde de lei.

„Deficitul de 150 de miliarde: de unde vine diferența față de calculele Finanțelor și ce ascunde tăcerea despre taxele din 2027

Economistul observă însă o neconcordanță între deficitul menționat de președinte și cifrele prezentate de acesta privind veniturile și cheltuielile bugetare.

„Paradoxul e că cifrele prezentate de președinte, venituri de 730 de miliarde și cheltuieli de 860 de miliarde, duc la un deficit de 130 de miliarde, exact ținta Finanțelor. Cei 150 de miliarde nu ies din propriul lui calcul”, explică Adrian Negrescu.

Potrivit consultantului financiar, una dintre explicațiile posibile este că președintele s-a referit la un scenariu de risc, diferit de proiecția oficială utilizată de Ministerul Finanțelor.

Fondurile PNRR ar putea influența deficitul bugetar cu peste 20 de miliarde de lei

În analiza deficitului bugetar, Adrian Negrescu acordă o importanță deosebită fondurilor europene pe care România trebuie să le primească până la sfârșitul anului 2026.

Economistul susține că ținta oficială depinde inclusiv de încasarea ultimelor tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), estimate la peste 4 miliarde de euro sub formă de granturi. Suma reprezintă aproximativ 1% din PIB, respectiv peste 20 de miliarde de lei.

În prezent, aceste plăți se află în evaluarea Comisiei Europene, iar eventualele întârzieri ar putea modifica rezultatul bugetar, potrivit interpretării economistului.

Consultantul financiar apreciază că neîncasarea fondurilor până la 31 decembrie ar putea determina creșterea deficitului către 150 de miliarde de lei. Această estimare reprezintă un scenariu formulat de economist, nu o modificare oficială a obiectivului bugetar.

„Cea mai plauzibilă explicație este că președintele a vorbit despre scenariul de risc, nu despre cel oficial. Ținta de 130 de miliarde se bazează pe ultimele tranșe din PNRR, de peste 4 miliarde de euro în granturi, adică aproximativ 1% din PIB, sau peste 20 de miliarde de lei. Comisia Europeană încă le evaluează. Dacă banii nu ajung până la 31 decembrie, deficitul sare automat spre 150 de miliarde. Practic, diferența dintre cele două cifre este diferența dintre un an în care totul merge bine și unul în care Bruxelles-ul întârzie sau taie plata”, susține Negrescu.

Deficitul a ajuns la 78,3 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026

Execuția bugetară din primele nouă luni ale anului indică o reducere a deficitului raportat la PIB, însă evoluția cheltuielilor din trimestrul al treilea și majorarea costurilor cu dobânzile continuă să pună presiune asupra finanțelor publice.

Potrivit datelor prezentate de Adrian Negrescu, deficitul bugetar a ajuns la 78,3 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în perioada similară din 2025.

Deși rezultatul cumulat arată o îmbunătățire, economistul atrage atenția că deficitul înregistrat exclusiv în trimestrul al treilea a fost mai mare decât cel din intervalul corespunzător al anului precedent.

„Cert este că execuția bugetară la nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei, sau 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut. Pe hârtie, consolidarea funcționează. Dar în trimestrul al treilea deficitul a fost mai mare decât anul trecut, iar factura dobânzilor a explodat”, subliniază consultantul financiar.

Dobânzile la datoria publică au depășit 50 de miliarde de lei în nouă luni

Creșterea cheltuielilor cu dobânzile reprezintă una dintre principalele probleme identificate de Adrian Negrescu în structura actuală a deficitului bugetar.

Conform cifrelor invocate de economist, statul a plătit peste 50 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Numai în trimestrul al treilea, aceste cheltuieli au crescut cu 44%, ceea ce limitează efectele măsurilor de consolidare fiscală asupra deficitului.

„Cel mai îngrijorător element nu e cifra deficitului, ci structura lui. În doar nouă luni am plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Doar în trimestrul al treilea, dobânzile au crescut cu 44%.

Asta înseamnă că o parte tot mai mare din efortul de austeritate nu reduce deficitul, ci doar plătește costul datoriilor vechi. Statul a crescut TVA, accizele și impozitele pe proprietate, iar banii se duc în mare parte la creditori. Iar ultimul trimestru este, tradițional, cel mai scump al anului”, explică Negrescu.

Economistul consideră că majorarea veniturilor fiscale nu se reflectă integral în reducerea dezechilibrului bugetar, deoarece statul trebuie să suporte simultan costuri tot mai ridicate pentru finanțarea datoriei publice.

Adrian Negrescu observă o schimbare în declarațiile lui Nicușor Dan despre taxe

Consultantul financiar atrage atenția și asupra declarațiilor președintelui Nicușor Dan privind perspectivele politicii fiscale, remarcând diferențe între mesajele transmise în timpul verii și cele formulate recent.

Negrescu amintește că șeful statului afirmase anterior „cu fermitate” că nu vor exista alte majorări de taxe în afara măsurilor deja aflate în implementare.

În intervenția recentă, președintele nu a mai reiterat această asigurare și a pus accentul pe dificultatea reducerii deficitului fără intervenții asupra cheltuielilor cu salariile și pensiile.

„Dincolo de dimensiunea deficitului, în vară, președintele afirma „cu fermitate” că nu vor exista alte creșteri de taxe față de cele deja în implementare. Aseară, întrebat despre perspective, a evitat subiectul și a mutat discuția pe cheltuieli: a spus că e foarte greu de crezut că poți reduce drastic deficitul fără să atingi salariile și pensiile.

Faptul că președintele nu a mai repetat garanția că taxele nu vor crește spune mai mult decât orice declarație. Discursul s-a schimbat: nu mai vorbim de «fără taxe noi», ci de credibilitate în fața piețelor, de riscul ratingului și de FMI”, apreciază economistul.

În interpretarea sa, schimbarea de discurs ar putea indica pregătirea unor decizii fiscale și bugetare suplimentare, în condițiile în care autoritățile trebuie să continue reducerea deficitului.

Economistul estimează că în 2027 ar putea urma înghețări de venituri și majorări de impozite

Deși Guvernul a transmis că nu intenționează să introducă taxe noi în 2027, Adrian Negrescu consideră că reducerea deficitului exclusiv prin diminuarea cheltuielilor va fi dificilă.

Consultantul financiar invocă perspectiva unor cheltuieli cu dobânzile de peste 70 de miliarde de lei în anul următor, precum și incertitudinile privind încasarea integrală a fondurilor europene.

În acest context, economistul anticipează o posibilă combinație de măsuri fiscale și bugetare, care ar putea include înghețarea salariilor și pensiilor, eliminarea unor facilități fiscale și majorarea unor impozite sau accize.

„Când un șef de stat pune pe masă scenariul FMI și spune că salariile și pensiile nu pot rămâne în afara discuției, pregătește opinia publică pentru măsuri dure. Guvernul promite că nu vor exista taxe noi în 2027, dar ecuația nu se închide doar din tăieri de cheltuieli, mai ales cu dobânzi de peste 70 de miliarde de lei anul viitor și fără banii din PNRR. Cel mai probabil vom avea o combinație: înghețări de salarii și pensii, eliminarea unor facilități fiscale, impozite mai mari și accize majorate. Toate vor fi prezentate drept «ajustări», nu drept taxe noi.”, estimează Negrescu.

Aceste măsuri reprezintă scenarii formulate de consultantul financiar, nu decizii oficiale adoptate pentru anul 2027.

Reformele structurale devin principala provocare pentru reducerea deficitului

Adrian Negrescu consideră că România a reușit să demonstreze în 2026 că poate reduce deficitul bugetar, iar măsurile de consolidare fiscală au fost apreciate drept eficiente de Comisia Europeană.

Cu toate acestea, economistul susține că autoritățile au utilizat deja o parte importantă dintre instrumentele disponibile pentru creșterea veniturilor și limitarea cheltuielilor publice.

„Dincolo de aceste speculații, cert este că România a demonstrat în 2026 că poate reduce deficitul, iar Comisia Europeană a confirmat că am luat măsuri eficiente. Problema e că am consumat deja instrumentele ușoare: TVA a crescut, impozitele locale au crescut, salariile la stat sunt înghețate”, arată consultantul financiar.

Potrivit acestuia, următoarea etapă a consolidării fiscale va trebui să se concentreze asupra reformelor structurale, considerate mai dificil de implementat decât măsurile fiscale aplicate până în prezent.

Negrescu apreciază că guvernele anterioare nu au reușit să realizeze reformele structurale necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, ceea ce complică perspectivele economice pentru 2027.

Agențiile de rating vor evalua România la începutul anului 2027. Negrescu invocă riscul unui acord cu FMI

Perspectivele finanțelor publice vor fi analizate și de agențiile internaționale de rating în primele trei luni ale anului 2027, perioadă pe care Adrian Negrescu o consideră importantă pentru menținerea încrederii investitorilor.

Economistul avertizează că o eventuală retrogradare a României sub pragul recomandat investițiilor, în categoria speculativă, ar putea determina majorarea costurilor de împrumut ale statului.

Efectele unei asemenea decizii s-ar putea transmite și către populație, prin creșterea costurilor de finanțare și înăsprirea condițiilor de creditare.

„Urmează partea grea, reformele structurale, pe care niciun guvern nu le-a făcut până acum.

În ianuarie, februarie și martie, agențiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiții sau ajunge la «junk». O retrogradare ar însemna dobânzi mai mari pentru stat, dar și pentru fiecare român cu un credit în bănci.

Avertismentul președintelui trebuie luat în serios: 2027 nu va fi un an al relaxării, ci al doilea an de austeritate, probabil mai dureros decât primul”, susține consultantul financiar.

În acest context, Adrian Negrescu readuce în discuție posibilitatea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, pe care îl consideră o alternativă în cazul agravării dificultăților bugetare.

„Așa cum am spus și eu, în repetate rânduri, alternativa o reprezintă un acord cu FMI”, a scris Negrescu pe pagina sa de socializare.