Deficitul comercial a atins un nivel record. Analizele lui Radu Georgescu și Adrian Codirlașu: „Spuneam din 2024 că Schengen va fi încă un ciocan în cap pentru economie”

Deficitul comercial al României a ajuns la 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026, potrivit datelor publicate luni, 9 noiembrie, de Institutul Național de Statistică (INS). Numai în septembrie, diferența dintre exporturi și importuri a depășit 3 miliarde de euro. Expertul contabil Radu Georgescu și Adrian Codirlașu, președintele CFA România, au explicat ce arată cifrele și care sunt factorii care influențează evoluția comerțului exterior.

Deficitul balanței comerciale FOB/CIF a fost de 25,537 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2026

Potrivit datelor estimate publicate de INS, deficitul balanței comerciale FOB/CIF a fost de 25,537 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2026. Valoarea este cu 883,7 milioane de euro, respectiv cu 3,6%, mai mare decât cea înregistrată în primele nouă luni ale anului trecut.

În intervalul analizat, exporturile FOB au însumat 75,272 miliarde de euro, în creștere cu 4,3% față de perioada similară din 2025. În același timp, importurile CIF au ajuns la 100,809 miliarde de euro, după o majorare de 4,1%.

Situația din septembrie a atras atenția prin dimensiunea deficitului lunar. Exporturile au însumat 9,462 miliarde de euro, cu 6,3% mai mult decât în septembrie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 12,540 miliarde de euro, în creștere cu 9,8%.

Prin urmare, importurile au avut un ritm de creștere mai rapid decât exporturile, iar deficitul comercial lunar a ajuns la 3,077 miliarde de euro. Potrivit calculelor prezentate de Adrian Codirlașu, valoarea este cu aproximativ 22% mai mare decât cea din septembrie 2025.

Președintele CFA România a atras atenția că ambele componente ale comerțului exterior sunt în creștere, însă diferența dintre ele continuă să se mărească.

În ceea ce privește structura schimburilor comerciale, mașinile și echipamentele de transport reprezintă 45,4% din totalul exporturilor și 36,9% din importuri. Totodată, comerțul României cu celelalte state membre ale Uniunii Europene reprezintă 71,7% din exporturi.

Radu Georgescu pune creșterea deficitului pe seama competitivității produselor din import

Expertul contabil Radu Georgescu a comentat datele publicate de INS și a atras atenția că România a înregistrat în septembrie cel mai mare deficit comercial lunar de la aderarea la spațiul Schengen, de 3,07 miliarde de euro.

Acesta a susținut că, la nivelul întregului an 2026, deficitul comercial a ajuns la un nivel record. În opinia sa, evoluția este cu atât mai importantă cu cât vine într-o perioadă în care consumul din România s-a redus.

Radu Georgescu a considerat că această evoluție trebuie analizată și prin prisma efectelor economice ale aderării României la Schengen. El a amintit că, în decembrie 2024, avertizase că eliminarea controalelor la frontierele interne va pune presiune suplimentară asupra economiei românești.

Potrivit expertului contabil, discuțiile publice din perioada respectivă puneau accentul pe avantajele pe care România urma să le obțină prin transportul mai rapid al mărfurilor către Ungaria, Bulgaria, Polonia și alte state europene. El a atras însă atenția că aceleași avantaje sunt disponibile și producătorilor din țările respective, care își pot livra mai repede produsele pe piața românească.

Un alt factor menționat de Radu Georgescu este politica de menținere a cursului de schimb al euro. Acesta a susținut că stabilitatea artificială a cursului favorizează producătorii din alte state, în condițiile în care România utilizează rezerve valutare pentru susținerea acestei politici.

În interpretarea sa, acest mecanism contribuie la susținerea produselor din import, în detrimentul producătorilor locali.

Expertul contabil atrage atenția asupra inflației și dobânzilor plătite de firmele românești

Radu Georgescu a mai indicat inflația și costurile de finanțare drept factori care afectează competitivitatea companiilor din România în raport cu firmele din alte state europene.

Acesta a susținut că România are cea mai mare inflație din Europa și că firmele românești plătesc cele mai ridicate dobânzi la credite dintre companiile europene.

În aceste condiții, expertul contabil consideră că produsele fabricate în Ungaria, Bulgaria, Polonia și alte țări din regiune beneficiază de avantaje de cost. Producătorii din aceste economii se confruntă cu o inflație mai redusă și cu un cost de finanțare mai mic decât cel suportat de firmele românești.

Prin comparație, companiile locale trebuie să facă față unor cheltuieli mai mari, ceea ce le poate afecta capacitatea de a concura cu produsele aduse din străinătate.

„Azi s-a publicat balanța comercială a României pe septembrie.

In septembrie este un defict comercial record, 3,07 miliarde euro

Este cel mai mare deficit comercial de la aderarea la Schengen.

Ups.

Iar cumulat pe anul 2026, Romania are in 2026 cel mai mare deficit comercial din istorie

Ups

Cum naiba?

Consumul s-a prăbușit în România, dar deficitul comercial a crescut.

Magie?

Nu.

Doar economie.

În decembrie 2024 am explicat că aderarea la Schengen va fi încă un ciocan în cap pentru economia României.

Unii spuneau la TV că este bine, că bunurile din România vor ajunge mai repede în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc.

Ghici ce?

Și cei din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. au spus același lucru: că bunurile lor vor ajunge mai repede în magazinele din Romania

Bonus

România ține artificial cursul euro.

Asta este ideal pentru producătorii din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc.

Practic, România consuma rezerva valutara, in acest fel subvenționand produsele externe.

Super strategie economica

Extra bonus

România are cea mai mare inflație din Europa.

Extra extra bonus

Firmele romanesti platesc cele mai mari dobanzi la credite dintre firmele din Europa

Practic, bunurile produse în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. sunt mai competitive deoarece sunt produse cu inflație mult mai mică decat cea din Romania si cu un cost de finantare mult mai mic

Concluzii

Sunt prieteni care mă întreabă de ce pierd timpul si explic economie pe rețelele sociale

Că oricum nu schimb nimic.

Sunt 2 motive:

1 . Eu sunt economist. Datoria mea profesională este să gândesc lucrurile din punct de vedere economic.

2 . Am și o datorie morală față de părinții mei, care m-au ținut 4 ani în facultate la ASE. Aș vrea să le demonstrez că nu am trecut prin ASE ca rața prin apă”, a scris Radu Georgescu pe pagina sa de Facebook.

Adrian Codirlașu explică de ce deficitul comercial trebuie finanțat din exterior

La rândul său, Adrian Codirlașu a explicat mecanismul economic din spatele deficitului comercial și a arătat că diferența dintre importuri și exporturi trebuie acoperită prin intrări de capital din exterior.

Președintele CFA România a subliniat că deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor cumpărate din străinătate și cea a bunurilor vândute pe piețele externe.

Atunci când importurile cresc mai repede decât exporturile, această diferență se mărește și trebuie finanțată prin investiții directe, credite sau transferuri.

În opinia sa, ajustarea bugetară nu este suficientă pentru rezolvarea deficitului comercial. Evoluția exporturilor și competitivitatea industriei sunt elementele care determină cât de repede poate fi redusă diferența dintre importuri și exporturi.

Adrian Codirlașu a indicat și următoarele date care vor permite evaluarea mai detaliată a situației economice. El a arătat că viitoarele informații privind balanța de plăți, publicate de Banca Națională a României (BNR), vor arăta în ce măsură deficitul comercial s-a reflectat în deficitul de cont curent și prin ce mecanisme a fost finanțat.

Astfel, datele privind balanța de plăți vor oferi o imagine suplimentară asupra dezechilibrelor externe ale României și asupra surselor de finanțare utilizate pentru acoperirea acestora.

„Deficitul comercial: 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a ajuns la 25,537 miliarde de euro în ianuarie–septembrie 2026, cu 883,7 milioane de euro (+3,6%) peste nivelul din perioada similară din 2025, potrivit datelor estimate publicate azi de INS.

Ce arată cifrele (INS, date estimate, 9.11.2026):

• Ianuarie–septembrie: exporturi FOB 75,272 mld. euro (+4,3%), importuri CIF 100,809 mld. euro (+4,1%). Ambele cresc, iar deficitul se mărește.
• Septembrie: exporturi 9,462 mld. euro (+6,3%), importuri 12,540 mld. euro (+9,8%), deficit lunar 3,077 mld. euro.
• Importurile au crescut în septembrie mai repede decât exporturile. Din ratele INS rezultă un deficit lunar cu circa 22% mai mare decât în septembrie 2025 (calcul propriu, nu cifră publicată de INS).
• Structura: mașinile și echipamentele de transport dau 45,4% din exporturi și 36,9% din importuri; comerțul intra-UE27 are 71,7% din exporturi.

Mecanismul:

Deficitul comercial este diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce vindem. Când importurile cresc mai repede decât exporturile, diferența se lărgește și trebuie finanțată din exterior, prin investiții directe, credite sau transferuri.

Ajustarea bugetului nu rezolvă singură și deficitul comercial. Ritmul exporturilor și competitivitatea industriei decid cât de repede se îngustează diferența.

Ce urmează? Datele de balanță de plăți de la BNR vor arăta cât din acest deficit comercial s-a transformat în deficit de cont curent și cum a fost finanțat”, a scris și Adrian Codirlașu pe pagina sa de Facebook.