Doliu în muzica și televiziunea din România. Florian Lungu s-a stins la 83 de ani, după o viaţă trăită în esențe de jazz

Florian Lungu, cunoscut în lumea muzicală drept „Moșu’”, una dintre cele mai importante personalități ale jazzului românesc, a încetat din viață. Muzicolog, pianist, compozitor, aranjor, profesor și realizator de emisiuni radio și televiziune, acesta și-a dedicat mai bine de șase decenii promovării jazzului. A realizat peste 7.000 de emisiuni, a prezentat festivaluri importante și a contribuit la păstrarea patrimoniului muzical românesc.

Florian Lungu a început activitatea la Radio România în 1967 și a devenit o enciclopedie vie a jazzului

Născut la 5 ianuarie 1943, la București, într-o familie de muzicieni, Florian Lungu a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu”.

Și-a început activitatea profesională la Radio România în 1967, în calitate de redactor muzical, iar din 1970 a devenit redactor și realizator de emisiuni dedicate muzicii ușoare și jazzului, transmite RRA Cultural.

De-a lungul carierei, a realizat peste 7.000 de emisiuni de radio și televiziune și a publicat sute de articole de specialitate. A susținut conferințe, comunicări științifice și prezentări ilustrate audio-video în cluburi de jazz, contribuind la popularizarea acestui gen muzical în rândul publicului românesc.

„Florian Lungu – viaţa trăită în esențe de jazz”, era titlul unui portret realizat de RRA Cultural în 2021, atunci când maestrul împlinea 78 de ani.

Unul dintre meritele sale importante a fost activitatea de organizare și păstrare a fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române. Totodată, s-a ocupat de înregistrările speciale realizate în studiourile instituției de diverși muzicieni, precum și de înregistrările live preluate de la manifestările de gen.

Într-un interviu despre anii petrecuți în instituție, Florian Lungu vorbea despre atmosfera din cadrul Radioului și despre importanța acestuia în viața sa profesională. El spunea că a găsit acolo un mediu în care colegii se sprijineau reciproc și în care valoarea profesională era apreciată.

„Aici, în Radio, m-am simţit ca într-o mare familie. E drept, s-a pus mereu preţ pe valoare, am avut şefi buni şi ne-am ajutat unii pe alţii, am fost ca fraţii. Mi-am petrecut în studiourile radio mai mult de jumătate din viaţă. De câte ori nu am plecat de aici la primele ore ale dimineţii…

Iar acum, ca pensionar, am mai multe ore de emisie decât ca angajat. Sunt mândru de ce s-a realizat în Radio, care a fost mereu, chiar şi înainte de ’90, o adevărată platformă culturală. (…)

Eu aveam 500 de minute de jazz pe lună! Când veneau străinii ziceau «Nu se poate, eşti nebun, atâta jazz într-o ţară comunistă?»”, spunea Florian Lungu cu ceva ani în urmă.

Deși parcursul său profesional ar fi putut urma alte direcții, inclusiv ingineria electronistă sau muzica simfonică, Florian Lungu a ales să se dedice jazzului. A devenit astfel unul dintre oamenii care au contribuit la păstrarea și transmiterea istoriei acestui gen muzical în România.

Activitatea sa nu s-a limitat însă la emisiunile radiofonice. A fost organizator și coorganizator al zecilor de festivaluri și concerte desfășurate în București și în alte orașe ale țării, fiind prezentatorul majorității evenimentelor importante de jazz.

A urcat pe scenele festivalurilor din București, Sibiu, Brașov, Cluj, Iași, Costinești, Craiova, Satu Mare, Galați, Timișoara, Arad, Gărâna, Lugoj, Jimbolia, Victoria și Piatra Neamț. Începând din 1977, a prezentat numeroase concerte de jazz și blues, atât în Capitală, cât și în alte centre culturale din România.

Realizatorul a semnat emisiuni precum „Jazz Portret”, „Jazz Lexicon” și „Jazz Restitutio”

De-a lungul anilor, Florian Lungu a realizat numeroase cicluri de emisiuni radiofonice care au devenit cunoscute în rândul iubitorilor de jazz. Printre acestea s-au numărat „Jazz românesc”, „Jazz Portret”, „Jazz Lexicon”, „Jazz Club”, „Stereo Jazz”, „Jazz şi Swing”, „Jazz Forum” și „Jazz în festival”.

Lista proiectelor sale a inclus și „Tehnică şi sunet – Ora de jazz”, „Nocturn Jazz”, „Discografia marilor interpreţi de jazz”, „Noapte de jazz”, „Interpreţi români de jazz”, „Jazz pe… româneşte”, „Album de colecţie”, „Pur şi simplu… jazz!”, „Tableta de jazz” și „Fascinaţia sunetului”.

A realizat, de asemenea, emisiuni precum „Estrada Duminicală”, dedicate și altor genuri muzicale, printre care muzica pop, electronică, rock, simfonică și corală.

Activitatea sa a continuat și în televiziune, unde a semnat mai multe proiecte dedicate jazzului. La TVR a realizat ciclurile „Jazz Alive”, „Jazz Fan”, în colaborare cu Mihai Godoroja, „Panoramic Jazz”, „Estival Jazz” și „Marele Jazz”.

Între 2004 și mai 2006, a realizat emisiunile „Jazz Restitutio”, difuzate săptămânal pe TVR Cultural. Ulterior, începând cu 2 aprilie 2009, a revenit pe micul ecran alături de Mihai Godoroja, cei doi semnând emisiunile săptămânale „Unora le place”, difuzate inițial pe TVR 1 și apoi pe TVR 2.

Tot în 2009, Florian Lungu a început un nou proiect dedicat muzicii live. Împreună cu Mihai Godoroja, a realizat săptămânal serialul de concerte „Blue Monday”, găzduit de Clubul Hard-Rock Café din București.

Prin aceste proiecte, muzicologul a contribuit la promovarea artiștilor români și internaționali și la familiarizarea publicului cu diferite stiluri și perioade din istoria jazzului.

A predat istoria jazzului la universități din București, Cluj și Timișoara

Pe lângă activitatea de la Radio România și din televiziune, Florian Lungu a avut și o carieră didactică. A fost profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a predat în perioada 1990–1996 și a revenit începând cu 2005.

Între 1997 și 2000, a activat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Ulterior, între 2005 și 2011, a fost lector de Istoria jazzului la Facultatea de Muzică „Richard Oschanitzky” a Universității „Tibiscus” din Timișoara.

În paralel, a contribuit la dezvoltarea unor proiecte importante pentru comunitatea jazzistică din România. În 1990, a inițiat și a întemeiat Asociația Română de Jazz, împreună cu regretatul Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Dan Mândrilă și alți muzicieni și oameni de cultură.

A colaborat și cu casa de discuri Electrecord, pentru care a propus și concretizat selecțiile repertoriale ale colecțiilor „Jazz Restitutio”, realizată împreună cu Marius Popp, și „Jazz Diaspora”. De asemenea, a scris orchestrații pentru discurile Electrecord din seria „Istoria Jazz-ului”.

Florian Lungu a fost și compozitor, semnând mai multe lucrări de jazz. Printre piesele sale se numără „Linii şi puncte”, compusă în 1962, „Trifoiul cu cinci foi”, din 1973, „Cercuri”, din 1974, „Dansul obcinelor” și „Festi-Dixie-Jazz”, ambele din 1976.

În domeniul editorial, a semnat, alături de Daniela Caraman-Fotea, volumul „Disco Ghid Rock”, precum și lucrarea „Jazz Calendar”, contribuind la documentarea și prezentarea istoriei muzicii.

Florian Lungu a primit Ordinul „Meritul Cultural” și Premiul de excelență pentru întreaga activitate

Contribuția sa la viața culturală românească a fost recunoscută și prin mai multe distincții. În 2003, Florian Lungu a primit Premiul de excelență pentru întreaga activitate audiovizuală, acordat de Consiliul Național al Audiovizualului.

În același an, Președinția României i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în rang de Cavaler, în semn de recunoaștere a activității sale.

Pentru generații întregi de ascultători, Florian Lungu a fost mai mult decât un realizator de emisiuni sau un prezentator de festivaluri. Cunoscut drept „Moșu’”, acesta a devenit o adevărată enciclopedie vie a jazzului, acumulând și transmițând informații despre artiști, compoziții, albume și momente importante din istoria acestui gen muzical.