Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Adrian Codirlașu avertizează că recesiunea s-ar putea prelungi și în 2027

România ar putea încheia anul 2026 cu o contracție economică de până la 1%, iar perspectivele pentru 2027 rămân slabe, potrivit președintelui CFA România, Adrian Codirlașu. Acesta estimează pentru anul viitor o evoluție a PIB cuprinsă între stagnare și o creștere de cel mult 0,5%, în condițiile în care consumul, costurile energiei și deficitul bugetar continuă să pună presiune asupra economiei. Analistul anticipează și o depreciere graduală a leului, cursul euro putând ajunge la 5,4-5,5 lei la sfârșitul anului 2027.

Economia României ar putea intra în recesiune în 2026, iar riscurile se mențin și anul viitor

Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, consideră că economia românească va înregistra o contracție în 2026, iar revenirea ar putea întârzia și în anul următor.

Prezent luni la Banking Forum, eveniment organizat de Financial Intelligence, acesta a explicat că estimările CFA România pentru 2027 sunt semnificativ mai prudente decât prognozele care indică o creștere economică de aproximativ 2%.

„Anul ăsta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o creștere pentru anul viitor între 0 și 0,5%, la fel, când restul zic 2% și deja primim feedback că suntem optimiști. Dar, în general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi”, a declarat Adrian Codirlașu.

Acesta a precizat că, deși anul 2027 ar putea aduce o ușoară îmbunătățire față de 2026, riscul unei noi contracții economice rămâne ridicat.

Pentru anul în curs, estimarea sa indică o scădere a PIB de până la 1%, în timp ce pentru 2027 scenariul favorabil ar fi stagnarea sau o creștere economică foarte redusă.

Reducerea producției de energie și evoluția consumului afectează perspectivele economice

Printre factorii care contribuie la slăbirea economiei se numără reducerea producției interne de energie electrică și deteriorarea exportului net.

Adrian Codirlașu a atras atenția că oprirea centralei de la Cernavodă și necesitatea importurilor de energie afectează simultan mai multe componente ale produsului intern brut.

În același timp, evoluția consumului de bunuri și servicii nu oferă motive de optimism.

„În anul ăsta, practic, o să vedem datele pe trimestrul III, dar în momentul în care centrala de la Cernavodă e închisă și importăm, deci, pe de o parte, ne scade producția, pe de altă parte, ne scade exportul net, cu ambele componente ale PIB, nu are cum să iasă plus”, a explicat președintele CFA România.

Acesta a adăugat că se așteaptă la o recesiune ușoară în 2026, iar pentru anul următor consideră că stagnarea economică ar reprezenta deja un rezultat relativ favorabil.

Deficitul bugetar ridicat expune România la riscuri dacă piețele externe devin instabile

O altă vulnerabilitate importantă este necesitatea finanțării deficitului bugetar, într-un context internațional dificil.

Adrian Codirlașu a avertizat că deficitele mari creează riscuri macroeconomice, deoarece statul depinde de disponibilitatea investitorilor de a-i finanța necesarul de împrumuturi.

În perioadele în care piețele externe funcționează normal, finanțarea poate fi obținută mai ușor. Problemele apar însă atunci când condițiile internaționale se deteriorează.

Analistul a amintit de criza financiară din 2008, când România avea o datorie publică de numai 12% din PIB, dar s-a confruntat cu dificultăți provocate de scadențele datoriilor publice și private.

Potrivit acestuia, situația de atunci a contribuit la intrarea economiei în criză și la necesitatea apelării la Fondul Monetar Internațional.

Scumpirea energiei electrice, a gazelor și a petrolului pune presiune pe inflație

Președintele CFA România a avertizat și asupra riscului de accelerare a inflației, pe fondul creșterii prețurilor energiei.

Acesta a identificat trei surse principale de presiune: problemele interne din sectorul energiei electrice, scumpirea gazelor naturale pe piața europeană și majorarea cotațiilor petrolului.

În cazul energiei electrice, reducerea producției interne contribuie la creșterea prețurilor, în timp ce gazele naturale au ajuns, potrivit analistului, la cele mai ridicate niveluri înregistrate după 2022.

„Avem criză internă pe energie electrică, e oprită centrala de la Cernavodă, deci prețurile se duc în sus când oferta scade. Apoi avem prețul gazului metan în lumea europeană. N-a mai fost așa mare din 2022, de când a pornit războiul din Ucraina”, a afirmat Codirlașu.

În privința petrolului, acesta a indicat o cotație de aproximativ 112-113 dolari pe baril pentru Brent, sortimentul de referință pentru piața europeană.

O eventuală reaprindere a conflictelor internaționale ar putea menține presiunea asupra prețurilor, cu efecte suplimentare asupra inflației.

Euro ar putea ajunge la 5,4-5,5 lei la sfârșitul anului 2027

Adrian Codirlașu anticipează și o depreciere treptată a monedei naționale în următorii ani. Potrivit acestuia, aprecierea reală acumulată de leu creează condițiile pentru o ajustare graduală a cursului de schimb.

„Pentru curs, cum spuneam, avem o apreciere reală și, din cauza asta, având o apreciere reală, vom avea acest trend de ușoară depreciere a leului, gen 10-15 bani în fiecare an, mult timp de acum încolo”, a declarat președintele CFA România.

Estimarea prezentată indică un curs de 5,4-5,5 lei pentru un euro la sfârșitul anului 2027.

În ceea ce privește evoluția economiei în 2026, și Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează o contracție.

Instituția și-a revizuit prognoza de la o creștere de 0,1% la o scădere de 0,4%, ceea ce reprezintă o ajustare negativă de 0,5 puncte procentuale față de estimarea anterioară.