Indexarea pensiilor din 2027, o promisiune falsă? Dragoș Cabat: Nu se poate îndeplini pe termen scurt, adică 1-3 ani

Guvernul promite pensii indexate, majorări salariale, eliminarea CASS pentru mame și ajutoare pentru persoanele vulnerabile, fără introducerea unor taxe noi. Analistul economic Dragoș Cabat avertizează însă că măsurile nu pot fi aplicate pe termen scurt fără costuri usturătoare. Investițiile, sănătatea, educația și cultura ar putea pierde finanțare dacă statul trebuie să acopere cheltuielile suplimentare.

Guvernul promite pensii indexate și sprijin pentru persoanele vulnerabile, fără taxe noi. Analistul Dragoș Cabat avertizează că măsurile nu pot fi aplicate pe termen scurt

Promisiunile privind majorarea pensiilor și salariilor, eliminarea CASS pentru mame și acordarea unui sprijin financiar persoanelor vulnerabile pun presiune asupra bugetului de stat.

Noul guvern trebuie să găsească resurse pentru aceste măsuri, în condițiile în care are și obligația de a reduce deficitul bugetar.

Analistul economic Dragoș Cabat avertizează că angajamentele nu pot fi îndeplinite pe termen scurt fără costuri economice importante.

Guvernul trebuie să găsească bani pentru promisiuni fără să majoreze deficitul bugetar

Promisiunile privind creșterea pensiilor și salariilor, eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame și sprijinirea persoanelor vulnerabile în plata facturilor reprezintă provocări pentru noul executiv.

Autoritățile trebuie să stabilească de unde vor proveni banii necesari, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul bugetar.

Invitat la emisiunea iBani, analistul economic Dragoș Cabat, reprezentant al CFA România, a explicat că fondurile necesare unor asemenea măsuri pot fi identificate prin redistribuirea cheltuielilor, însă orice majorare a cheltuielilor bugetare trebuie compensată prin venituri.

Analistul a arătat că statul poate găsi resurse pentru diferite măsuri, indiferent dacă acestea sunt motivate economic sau politic, dar a subliniat că finanțarea lor presupune costuri care trebuie acoperite.

„Bani poți să aloci din altă parte, poți să găsești pentru anumite propuneri, că sunt ele populiste sau politice. Nu contează cum sunt.

Se găsesc întotdeauna bani, mult timp înainte ca o țară chiar să ajungă în situația de a nu mai avea niciun fel de resurse. Dar costul întotdeauna este faptul că cresc cheltuielile bugetare și ele trebuie cumva să aibă o contrapartidă și în venituri bugetare”, spune Cabat.

În opinia lui Dragoș Cabat, una dintre principalele provocări ale noului executiv va fi gestionarea solicitărilor de finanțare venite din interiorul guvernului.

Premierul și ministrul Finanțelor vor trebui să decidă ce măsuri pot fi susținute de buget și cum pot fi împărțite resursele disponibile.

Creșterile de pensii și salarii nu ar putea fi aplicate în următorii ani fără costuri economice

Dragoș Cabat consideră că promisiunile făcute de autorități nu pot fi îndeplinite pe termen scurt, perioadă pe care o estimează la unu până la trei ani.

În aceste condiții, analistul nu se așteaptă ca următoarele alegeri să fie precedate de reduceri importante de taxe sau de majorări consistente ale pensiilor și salariilor, dacă deciziile vor ține cont de constrângerile economice.

El a avertizat că aplicarea unor asemenea măsuri din considerente politice, fără o finanțare sustenabilă, ar putea genera probleme economice semnificative.

„Promisiunile pe care le-au făcut nu se vor putea îndeplini, cel puțin nu se vor putea îndeplini pe termen scurt, din păcate, de data aceasta însemnând 1–3 ani, nu însemnând câteva luni.

Deci, în mod normal, următoarele alegeri nu ar avea cum să ne prindă cu niște scăderi de taxe importante sau cu niște creșteri de pensii, de salarii.

Sigur, dacă se vor face pe criterii politice, ca decizie politică, vom avea niște probleme, cred eu, economice foarte mari”, a mai spus Dragoș Cabat.

Investițiile, sănătatea și educația ar putea pierde bani dacă statul majorează alte cheltuieli

O altă variantă pentru acoperirea promisiunilor guvernamentale ar fi împrumuturile, însă acestea ar putea pune presiune suplimentară asupra deficitului bugetar. România trebuie să respecte angajamentele asumate față de partenerii europeni privind încadrarea deficitului în limitele convenite.

Analistul economic a explicat că statul poate obține finanțare prin împrumuturi, dar această soluție ar putea împiedica atingerea obiectivelor bugetare stabilite.

„Totdeauna sunt bani acolo, doar că, dacă nu ai, trebuie să te împrumuți de acei bani și, implicit, crește deficitul bugetar sau nu îl ținem în limitele în care le-am promis partenerilor noștri europeni”, subliniază Dragoș Cabat.

În cazul în care guvernul va decide să nu se împrumute suplimentar și nici să nu majoreze taxele, o parte dintre cheltuielile existente ar putea fi reduse pentru a face loc noilor măsuri.

În opinia lui Dragoș Cabat, investițiile ar putea fi printre primele domenii afectate, urmate de alte sectoare finanțate de la buget.

Analistul a avertizat că reducerile ar putea viza inclusiv sănătatea, educația și cultura, dar și cheltuielile militare, chiar dacă diminuarea bugetului pentru apărare este dificilă în actualul context.

„Va trebui să tai foarte mult de undeva. Și de unde?

Din nou se va tăia, cel mai probabil, de la investiții, după aceea, din nou, de la sănătate, educație, cultură și toate celelalte, chiar și de la armată, deși e greu în perioada aceasta să tai de la cheltuielile pentru armată, pentru sectorul militar”, a mai precizat Cabat.