TVA nu ar putea scădea în România nici măcar în 2029. Dragoș Cabat avertizează că statul nu are bani

România nu își permite o reducere a TVA în următorii ani, iar această măsură ar putea rămâne imposibil de aplicat inclusiv în 2029, consideră analistul economic Dragoș Cabat, membru CFA România. Acesta avertizează că presiunile asupra bugetului, costurile ridicate ale împrumuturilor și necesitatea reducerii deficitului bugetar limitează posibilitatea diminuării taxelor. În plus, o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea îngreuna și mai mult accesul României la finanțare.

TVA nu ar putea scădea nici în 2027, 2028 sau 2029

O reducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) nu este posibilă în următorii ani, în condițiile în care România are nevoie de venituri suplimentare la buget, consideră analistul economic Dragoș Cabat, membru CFA România.

Acesta a explicat că situația finanțelor publice nu permite diminuarea TVA în 2027 și, cel mai probabil, nici în 2028 sau 2029. Potrivit explicațiilor oferite de analist la PRO TV, Guvernul Niculescu trebuie să identifice resurse financiare pentru îndeplinirea promisiunilor asumate, reducerea deficitului bugetar și plata dobânzilor aferente împrumuturilor contractate de stat.

Aceste obligații exercită o presiune considerabilă asupra bugetului și limitează posibilitatea adoptării unor măsuri de relaxare fiscală.

Dragoș Cabat consideră că nu există suficienți bani pentru reducerea TVA, iar situația este similară și în cazul altor taxe.

În evaluarea sa, diminuarea fiscalității nu este realistă în perioada următoare. Dimpotrivă, anumite taxe ar putea fi majorate dacă vor apărea noi cheltuieli bugetare care trebuie acoperite.

Analistul a explicat că eventualele cheltuieli suplimentare ale statului ar trebui compensate prin venituri corespunzătoare. În aceste condiții, Guvernul ar putea fi nevoit să crească unele taxe pentru a asigura resursele necesare.

„Nici în 2027 și probabil nici în 2028 și poate nici în 2029 nu poate scădea TVA-ul, pentru că nu sunt bani. (…) Și taxele nu pot scădea. Că unele vor mai crește, da, dacă mai apar astfel de cheltuieli bugetare suplimentare, ele vor trebui să aibă o contrapondere în venituri și atunci ar putea crește unele taxe”, a explicat Dragoș Cabat, analist economic CFA România.

România se împrumută deja la costuri comparabile cu cele ale unei țări din categoria „junk”

O altă problemă importantă pentru finanțele publice este reprezentată de costul împrumuturilor contractate de România. Dragoș Cabat a atras atenția că statul român se finanțează deja la dobânzi mai ridicate decât ar sugera ratingul său de țară.

Potrivit analistului, costurile actuale ale împrumuturilor sunt comparabile cu cele suportate de statele încadrate în categoria „junk”, respectiv categoria nerecomandată investițiilor.

Această situație este cu atât mai importantă cu cât România se află încă în categoria investițională, dar foarte aproape de limita inferioară a acesteia.

Analistul consideră că lipsa unor progrese în reducerea deficitului bugetar ar putea menține costurile ridicate de finanțare și ar putea face accesarea împrumuturilor tot mai dificilă.

În aceste condiții, România riscă să continue să plătească dobânzi mari pentru finanțarea deficitului, în timp ce posibilitățile de atragere a fondurilor ar putea deveni mai restrictive.

Presiunea exercitată de aceste costuri afectează capacitatea statului de a finanța alte domenii și de a susține cheltuielile asumate.

„Trebuie precizat aici că e foarte important: noi ne împrumutăm mult mai scump decât o spune ratingul României. Ne împrumutăm ca și cum am fi deja în junk, deci categoria nerecomandată pentru investiții, și, în cazul în care nu vom reduce deficitul bugetar, ne vom împrumuta și la fel de scump și din ce în ce mai greu”, a mai spus Dragoș Cabat.

Aproximativ 10% din cheltuielile bugetare sunt destinate plății dobânzilor

Dragoș Cabat a evidențiat și ponderea importantă a dobânzilor în totalul cheltuielilor bugetare. Conform estimărilor prezentate de analist, aproximativ 10% din cheltuielile statului sunt direcționate către plata dobânzilor aferente împrumuturilor. Această situație reduce resursele financiare disponibile pentru alte priorități bugetare.

Analistul a avertizat că, atunci când o parte atât de importantă a cheltuielilor este alocată dobânzilor, statul riscă să nu mai dispună de fonduri suficiente pentru investiții și pentru finanțarea serviciilor publice. Printre domeniile care ar putea fi afectate se numără educația și sănătatea, inclusiv finanțarea spitalelor.

De asemenea, presiunile asupra bugetului ar putea influența capacitatea statului de a susține cheltuielile cu pensiile și salariile. În aceeași situație se află și celelalte propuneri de cheltuieli avansate de politicieni, pentru care trebuie identificate surse de finanțare.

În opinia lui Dragoș Cabat, nivelul ridicat al dobânzilor reprezintă astfel o constrângere suplimentară pentru buget, într-o perioadă în care autoritățile trebuie să reducă deficitul și să asigure finanțarea obligațiilor existente.

„Undeva la 10% din cheltuielile bugetare se duc pe cheltuielile cu dobânzile. Or, în momentul în care cheltuiești atât de mulți bani cu dobânzile, la un moment dat n-o să mai ai suficienți bani pentru investiții, pentru educație, spitale, inclusiv pensii, salarii și toate celelalte propuneri pe care le fac politicienii”, a mai spus analistul.

O retrogradare a ratingului României ar putea aduce dobânzi și mai mari

Deși România se împrumută deja la costuri comparabile cu cele ale statelor din categoria nerecomandată investițiilor, o retrogradare oficială a ratingului de țară ar putea avea consecințe suplimentare.

Dragoș Cabat a explicat că o deteriorare a calificativului de credit poate determina creșterea dobânzilor la care un stat se poate finanța.

Mai mult, această majorare nu este întotdeauna proporțională cu modificarea ratingului. În anumite situații, costurile de finanțare pot crește accelerat, chiar exponențial, potrivit analistului.

Prin urmare, trecerea României în categoria „junk” ar putea amplifica presiunile deja existente asupra bugetului.

O asemenea evoluție ar afecta nu doar nivelul dobânzilor, ci și posibilitatea statului de a atrage finanțare de pe piețele financiare.

„În momentul în care îți scade categoria de rating și dobânda la care te poți împrumuta crește și ea și uneori nu crește liniar și crește exponențial. Iar mai mult decât atât, în momentul în care nu ai mai fi în categoria investițională, există anumite categorii de investitori care nu mai au dreptul, prin documentele lor după care funcționează, ei nu au dreptul să finanțeze țări sau companii, entități, în general, care au rating non-investment grade, iar România este la limită acolo”, a explicat Dragoș Cabat.

România ar putea pierde accesul la anumite categorii de investitori

Un alt risc asociat unei eventuale retrogradări este restrângerea numărului de investitori care pot finanța România. Dragoș Cabat a explicat că anumite categorii de investitori funcționează pe baza unor reguli care le interzic să finanțeze state, companii sau alte entități încadrate în categoria „non-investment grade”.

În cazul în care România ar pierde calificativul investițional, acești investitori nu ar mai avea dreptul să îi ofere finanțare, potrivit regulilor prevăzute în documentele care le reglementează activitatea.

Această restricție ar putea reduce accesul statului la anumite surse de finanțare, într-un moment în care necesarul de împrumuturi rămâne ridicat. Analistul a subliniat că România se află la limita categoriei investiționale, ceea ce face ca evoluția deficitului bugetar să fie deosebit de importantă pentru menținerea ratingului actual.

„Orice derapaj ne poate duce foarte rapid către o reevaluare din partea agențiilor de rating, reevaluare în sens negativ”, a conchis analistul.