Motorina s-ar putea scumpi cu aproape un leu pe litru. Guvernul trebuie să ia o decizie până pe 31 octombrie

Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei propun prelungirea măsurilor de protecție a populației și economiei împotriva creșterii prețurilor la carburanți. Proiectul prevede menținerea accizei reduse la motorina standard și a celorlalte măsuri aflate în vigoare până la 31 ianuarie 2027. În lipsa prelungirii, prețul motorinei ar putea crește cu aproximativ 0,85 lei pe litru, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Acciza redusă la motorină ar putea fi menținută până la 31 ianuarie 2027

Ministerul Finanțelor a publicat luni, 26 octombrie 2026, în transparență decizională, un proiect de hotărâre elaborat împreună cu Ministerul Energiei, care urmărește continuarea măsurilor destinate limitării creșterii prețurilor la carburanți.

Potrivit comunicatului transmis de cele două instituții, documentul propune prelungirea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 ianuarie 2027.

Inițiativa prevede păstrarea tuturor măsurilor aplicate în prezent, inclusiv a mecanismului de diminuare temporară a accizei la motorina standard.

De asemenea, proiectul menține limitarea adaosului comercial la carburanți, regimul de monitorizare a exporturilor și livrărilor intracomunitare, precum și celelalte măsuri instituite prin Legea nr. 162/2026.

Prin această propunere, autoritățile urmăresc evitarea unei majorări a costurilor cu carburanții, care ar putea avea efecte asupra populației și asupra activității economice.

Situația de criză pe piața carburanților a fost declarată în martie 2026

Măsurile pe care Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei intenționează să le prelungească au fost introduse în contextul situației de criză declarate pe piața țițeiului și a produselor petroliere.

La 26 martie 2026, Guvernul a declarat această situație de criză printr-o ordonanță de urgență, transformată ulterior în Legea nr. 162/2026.

Actul normativ a fost promulgat de Președintele României în august 2026 și stabilește cadrul legal pentru aplicarea măsurilor destinate limitării efectelor creșterii prețurilor la carburanți.

Actualele prevederi sunt valabile până la 31 octombrie 2026. Legislația permite însă prelungirea succesivă a situației de criză prin hotărâri ale Guvernului, pentru perioade de cel mult trei luni fiecare.

În acest context, cele două ministere propun continuarea măsurilor pentru încă trei luni, începând cu 1 noiembrie 2026.

Motorina ar putea ajunge la 11,75 lei pe litru fără reducerea accizei

Ministerul Finanțelor avertizează că eliminarea mecanismului de reducere a accizei ar putea determina o creștere semnificativă a prețului motorinei la pompă.

Potrivit evaluărilor realizate de instituție, în condițiile actuale ale pieței, încetarea aplicării acestei măsuri ar conduce la o scumpire estimată de aproximativ 0,85 lei pentru fiecare litru de motorină.

Astfel, dacă celelalte condiții de piață ar rămâne neschimbate, prețul mediu al motorinei ar putea crește de la aproximativ 10,90 lei pe litru la circa 11,75 lei pe litru.

Diferența ar avea un impact direct asupra cheltuielilor suportate de șoferi.

În cazul unui autoturism cu un rezervor de 50 de litri, alimentarea completă ar presupune un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Prin urmare, menținerea reducerii temporare a accizei ar permite evitarea acestei majorări estimate, atât timp cât condițiile de piață nu se modifică.

Ministerul Finanțelor urmărește limitarea presiunilor inflaționiste

Potrivit Ministerului Finanțelor, continuarea măsurilor de protecție ar contribui la limitarea presiunilor inflaționiste și la protejarea puterii de cumpărare a populației.

Instituția consideră că aceste efecte sunt importante în special în sezonul rece, când cheltuielile gospodăriilor pot fi influențate de costurile mai ridicate ale energiei și transportului.

Totodată, menținerea măsurilor ar reduce impactul costurilor de transport asupra prețurilor bunurilor și serviciilor.

Autoritățile au în vedere și sprijinirea mediului de afaceri, în special a sectoarelor economice în care cheltuielile cu carburanții au o pondere importantă.

Printre domeniile vizate se numără transporturile, agricultura și logistica. Pentru operatorii economici din aceste sectoare, păstrarea unor costuri mai reduse cu carburanții ar contribui la limitarea cheltuielilor de funcționare.

Ministerul Finanțelor susține astfel că prelungirea măsurilor ar avea efecte atât asupra consumatorilor, cât și asupra companiilor afectate de evoluția prețurilor produselor petroliere.

„Menținerea măsurilor contribuie la limitarea presiunilor inflaționiste și la protejarea puterii de cumpărare a populației, în special în sezonul rece, precum și la reducerea impactului costurilor de transport asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Totodată, proiectul sprijină mediul de afaceri, în special sectoarele transporturilor, agriculturii și logisticii, prin menținerea unor costuri mai reduse cu carburanții”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Guvernul trebuie să adopte hotărârea înainte de 31 octombrie 2026

Proiectul de hotărâre a fost publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor și urmează să parcurgă procedura de avizare prevăzută de legislația în vigoare.

După finalizarea acestei etape, documentul va fi inclus pe agenda Guvernului pentru adoptare.

Pentru a asigura continuitatea măsurilor existente, hotărârea trebuie să fie adoptată și publicată înainte de 31 octombrie 2026, data la care expiră actuala perioadă de aplicare.

Respectarea acestui termen este necesară pentru ca mecanismul de reducere temporară a accizei la motorina standard, limitarea adaosului comercial și celelalte măsuri de protecție să poată continua fără întrerupere de la 1 noiembrie 2026.

În cazul adoptării proiectului, situația de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere va fi prelungită până la 31 ianuarie 2027, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Deocamdată, prelungirea reprezintă o propunere a Ministerului Finanțelor și a Ministerului Energiei, decizia finală urmând să aparțină Guvernului.