România riscă să rămână fără motorină în această iarnă. Adrian Negrescu avertizează asupra unei posibile crize a carburanților

România s-ar putea confrunta cu probleme de aprovizionare cu motorină în această iarnă, pe fondul crizei internaționale a carburanților și al perturbărilor de pe piața petrolului. Economistul Adrian Negrescu avertizează că dependența de importuri, creșterea costurilor de transport și eventualele intervenții ale statului asupra prețurilor ar putea accentua riscurile. Acesta invocă situația recentă din Italia, unde numeroase benzinării au rămas temporar fără carburanți, și atrage atenția că o asemenea criză ar putea afecta transporturile, agricultura și prețurile alimentelor din România.

Adrian Negrescu avertizează că România ar putea rămâne fără motorină la pompă

Economistul Adrian Negrescu atrage atenția asupra riscului unei crize de aprovizionare cu motorină în România, în contextul tensiunilor internaționale și al dificultăților cu care se confruntă piața carburanților.

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, specialistul susține că România ar putea întâmpina probleme în asigurarea necesarului de combustibil dacă nu adoptă măsuri pentru protejarea aprovizionării.

Riscul nu este determinat de epuizarea rezervelor mondiale de petrol, ci de competiția dintre state pentru cantitățile disponibile și de condițiile comerciale oferite furnizorilor.

„România intră în iarnă cu o vulnerabilitate despre care se vorbește prea puțin: putem rămâne fără motorină la pompă. Nu pentru că petrolul s-ar termina în lume, ci pentru că, într-o criză globală a carburanților, furnizorii aleg piețele în care vând fără pierderi și fără surprize. Dacă România face greșelile potrivite, poate deveni ultima opțiune pe lista lor”, a transmis Adrian Negrescu.

Economistul consideră că situația internațională obligă statele europene să concureze pentru aceleași volume de motorină, iar furnizorii sunt interesați în primul rând de piețele care oferă condiții comerciale avantajoase și predictibile.

„În această criză, statele concurează pentru aceleași volume de carburant. Producătorii și traderii își trimit marfa acolo unde o pot vinde la un preț corect și o pot livra în siguranță. Câștigă țările care au prețuri competitive și o aprovizionare robustă. Pierd cele care descurajează furnizorii”, a explicat acesta.

Criza motorinei ar putea continua până în 2027. Avertismentul Agenției Internaționale a Energiei

Dificultățile de aprovizionare sunt amplificate de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbarea transporturilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz.

Această rută reprezintă un punct strategic pentru comerțul internațional cu petrol și produse petroliere, iar reducerea fluxurilor comerciale afectează inclusiv statele care nu importă direct cantități importante din regiunea Golfului.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a avertizat, în raportul publicat pe 14 octombrie, că piața mondială a motorinei ar putea rămâne sub presiune până în a doua parte a anului 2027.

Potrivit instituției, scăderea exporturilor din Orientul Mijlociu și Rusia, diminuarea stocurilor și costurile ridicate ale rafinării au creat un dezechilibru între cerere și ofertă.

În septembrie, exporturile mondiale de motorină au fost cu aproximativ 700.000 de barili pe zi mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În aceste condiții, o eventuală agravare a situației internaționale ar putea afecta disponibilitatea carburanților și prețurile practicate în Europa.

Pentru România, vulnerabilitatea este legată inclusiv de faptul că producția internă de motorină nu acoperă integral consumul național.

Deși România dispune de rafinării, o parte din necesar este asigurată prin importuri, ceea ce expune piața internă la fluctuațiile internaționale.

Negrescu atrage atenția că motorina ajunge în Europa inclusiv din Statele Unite, Kazahstan și regiunea Golfului, prin rute comerciale afectate de costurile de transport și de riscurile geopolitice.

Italia, exemplul invocat de economist. Numeroase benzinării au rămas fără carburanți

Adrian Negrescu face referire la problemele recente din Italia, unde mai multe regiuni din sud s-au confruntat cu dificultăți de aprovizionare cu carburanți.

În Puglia, pe 15 octombrie, 150 dintre cele aproximativ 270 de stații Eni rămăseseră fără combustibil, potrivit datelor prezentate de companie și relatate de presa italiană.

Situația a fost influențată de mai mulți factori, printre care blocarea accesului la rafinăria Eni din Taranto, în timpul protestelor angajaților fostei uzine siderurgice Ilva, precum și cererea ridicată pentru carburanți.

În paralel, Eni introdusese, de la sfârșitul lunii septembrie, un plafon voluntar de 2,19 euro pe litru pentru motorină și de 1,99 euro pentru benzină, ceea ce a contribuit la creșterea cererii în anumite stații.

Protestele au împiedicat circulația cisternelor, iar dificultățile logistice s-au extins în mai multe zone din sudul Italiei.

Pe 16 octombrie, blocajele de la rafinăria din Taranto au fost ridicate, permițând reluarea treptată a aprovizionării.

Economistul consideră că aceste evenimente reprezintă un avertisment și pentru România.

„Avertismentul vine din Italia, a treia economie a zonei euro. În aceste zile, acolo stațiile afișează mesajul „epuizat”, iar în sud șoferii stau la cozi care se termină odată cu motorina. În Puglia, pe 15–16 octombrie, 150 dintre cele 270 de benzinării Eni erau goale. Dacă se poate întâmpla într-o țară din G7, se poate întâmpla și la noi”, a transmis acesta.

De ce consideră Adrian Negrescu că plafonarea prețurilor ar putea agrava criza

Una dintre principalele îngrijorări exprimate de economist este legată de posibilitatea introducerii unor măsuri administrative pentru limitarea prețurilor carburanților.

Potrivit acestuia, plafonarea prețurilor sau controlul marjelor comerciale ar putea descuraja furnizorii, în special dacă prețurile stabilite nu permit acoperirea costurilor.

„Cel mai mare pericol vine însă din interior: tentația soluțiilor rapide. De fiecare dată când motorina se scumpește, reapar propunerile de plafonare a prețurilor sau de „control” al marjelor de profit, după modelul mercurialului. Sunt măsuri care sună bine în talk-show-uri, dar care pot goli pompele în câteva zile”, avertizează Adrian Negrescu.

Acesta susține că experiența Italiei arată riscurile care pot apărea atunci când creșterea cererii pentru carburanți mai ieftini se suprapune peste blocaje logistice și costuri comerciale ridicate.

„Lecția este simplă: piața nu poate fi forțată prin decizii politice luate peste noapte. Prețul plafonat nu a făcut motorina mai ieftină, ci a făcut-o să dispară”, a afirmat economistul.

Aceasta este interpretarea sa asupra evenimentelor din Italia. Problemele de aprovizionare din sudul țării au avut însă și o cauză logistică directă, legată de blocarea accesului la rafinăria din Taranto.

Ce s-ar întâmpla în România dacă benzinăriile ar rămâne fără motorină

O eventuală penurie de motorină ar avea consecințe care nu s-ar limita la șoferii ce utilizează autoturisme diesel.

Combustibilul este esențial pentru transportul rutier de mărfuri, agricultură, construcții și numeroase activități industriale.

În cazul unor întreruperi ale aprovizionării, transportatorii ar putea întâmpina dificultăți în efectuarea curselor, în timp ce fermierii și companiile de construcții ar putea fi nevoiți să reducă temporar activitatea.

Efectele s-ar putea transmite și asupra prețurilor produselor de consum, prin creșterea costurilor de transport și distribuție.

„O penurie de motorină, fie și de câteva zile, ar avea efecte imediate asupra întregii economii. Ar opri camioanele care aprovizionează magazinele, utilajele agricole și șantierele, iar cel mai probabil ar aduce scumpiri în lanț la alimente și la produsele de bază, exact într-un moment în care inflația a început din nou să crească”, a explicat Adrian Negrescu.

În prezent, avertismentul economistului reprezintă o evaluare a riscurilor pentru perioada următoare, nu o confirmare că România se confruntă deja cu o penurie generalizată de motorină.

Ce măsuri propune economistul pentru evitarea unei crize a carburanților

Adrian Negrescu consideră că autoritățile ar trebui să acționeze pe trei direcții principale pentru reducerea riscului unor întreruperi de aprovizionare.

Prima măsură vizează securizarea livrărilor de țiței către rafinăriile românești și a importurilor de motorină.

În opinia sa, România are nevoie de contracte pe termen lung cu furnizori diversificați, de stocuri de siguranță și de o colaborare permanentă între autorități și operatorii de pe piața carburanților.

România are deja obligații legale privind constituirea rezervelor petroliere de urgență. Pentru perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027, nivelul acestora a fost stabilit la 2,064 milioane de tone echivalent petrol, potrivit unui ordin al Ministerului Energiei.

A doua direcție propusă de economist se referă la intervențiile statului pentru limitarea efectelor scumpirilor.

Acesta consideră că autoritățile ar trebui să evite plafonarea administrativă a prețurilor și să se concentreze asupra sprijinului destinat categoriilor economice vulnerabile, în special transportatorilor și fermierilor.

Totodată, Negrescu susține reducerea taxelor și accizelor care influențează costul final al carburanților.

„A doua este intervenția inteligentă a statului. În loc de plafonare, statul trebuie să ofere sprijin țintit pentru cei mai expuși, cum sunt transportatorii și fermierii, și să reducă taxele și accizele de-a lungul lanțului. Mecanismul de acciză dinamică, care se ajustează în funcție de cotațiile internaționale, este o decizie bună și trebuie păstrat. Renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri din 2027 merge în direcția corectă, dar mai sunt necesari și alți pași”, a precizat acesta.

A treia măsură propusă este intensificarea demersurilor diplomatice la nivel european, pentru obținerea unor condiții mai favorabile de funcționare a sectorului de rafinare.

Economistul consideră că România ar trebui să susțină, alături de alte state membre, o relaxare temporară a reglementărilor care contribuie la majorarea costurilor din industrie.

Potrivit acestuia, măsurile interne de reducere a costurilor ar putea îmbunătăți capacitatea României de a atrage noi cantități de combustibil.

Avertisment pentru iarna 2026-2027. România trebuie să evite problemele de aprovizionare

Adrian Negrescu subliniază că România încă dispune de timp pentru a lua măsuri preventive, dar avertizează că situația internațională ar putea deveni mai dificilă în perioada următoare.

În opinia sa, lipsa unei strategii de aprovizionare și adoptarea unor măsuri care descurajează furnizorii ar putea expune piața românească la întreruperi temporare ale livrărilor.

„Italia nu a rămas fără motorină pentru că lumea a rămas fără petrol, ci pentru că a încercat să rezolve prin decrete o problemă de piață. România are încă timp să nu repete greșeala. Într-o criză care va dura cel puțin un an, însă, timpul acesta nu este nelimitat. Dacă pierdem competiția pentru volume, mesajul „epuizat” poate apărea și pe pompele noastre chiar în iarna aceasta”, a avertizat economistul.

Riscurile semnalate se suprapun peste estimările Agenției Internaționale a Energiei, care indică menținerea presiunilor asupra pieței mondiale a motorinei până în 2027.

Totuși, apariția unei penurii în România nu este inevitabilă. Evoluția aprovizionării va depinde de disponibilitatea importurilor, funcționarea rafinăriilor, stocurile existente și situația pieței internaționale.