Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze mult sub media ultimilor cinci ani. Comisia Europeană avertizează asupra unei ierni dificile

Uniunea Europeană se pregătește pentru o iarnă dificilă, în condițiile în care depozitele de gaze sunt umplute în proporție de 74,6%, sub media istorică, iar criza din Orientul Mijlociu pune presiune asupra prețurilor și aprovizionării. În paralel, Comisia Europeană își menține opoziția față de exploatarea petrolului și gazelor din Arctica și avertizează asupra reducerii ajutorului internațional.

Comisia Europeană avertizează că depozitele de gaze ale UE sunt sub media istorică, înaintea unei ierni dificile

Comisia Europeană avertizează că depozitele de gaze naturale din Uniunea Europeană sunt sub media istorică, în timp ce criza din Orientul Mijlociu pune presiune asupra prețurilor și aprovizionării.

Deși Bruxelles-ul nu identifică, în prezent, probleme de securitate a aprovizionării, oficialii europeni se pregătesc pentru o iarnă dificilă și analizează evoluția stocurilor.

Depozitele de gaze din UE sunt umplute în proporție de 74,6%, sub nivelurile din anii precedenți

Comisia Europeană a anunțat miercuri că, în prezent, nu există probleme de securitate a aprovizionării cu gaze naturale în Uniunea Europeană, însă a avertizat că statele membre se îndreaptă spre o iarnă dificilă, în condițiile în care rezervele sunt sub media istorică, iar prețurile cresc pe fondul crizei din Orientul Mijlociu.

„În acest moment, și în ciuda faptului că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă, nu avem probleme de securitate a aprovizionării. Dar criza din Orientul Mijlociu are impact asupra prețurilor la gaze, iar acest lucru are impact asupra nivelurilor noastre de stocare”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru Energie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bruxelles.

„Suntem sub media istorică”, a adăugat oficialul european.

Conform celor mai recente date publicate de platforma AGSI a Gas Infrastructure Europe, depozitele subterane de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 74,6% la 20 octombrie. Prin comparație, în aceeași perioadă a anului trecut, gradul de umplere era de 82,8%, în timp ce media ultimilor cinci ani pentru aceeași dată se situa la 89,2%.

Datele arată diferențe semnificative între statele membre. Germania avea depozitele umplute în proporție de 61,2%, iar Țările de Jos, de 64,7%. În Spania, gradul de umplere ajungea la 78,5%, în Franța la 87,5%, iar în Italia la 90%.

Comisia Europeană monitorizează stocurile și intensifică discuțiile cu statele membre

Bruxelles-ul urmărește îndeaproape evoluția rezervelor de gaze și organizează mai frecvent reuniuni de coordonare cu statele membre, pentru a evalua situația aprovizionării la nivelul întregului bloc comunitar.

Potrivit Annei-Kaisa Itkonen, nivelul rezervelor de gaze a fost discutat și la summitul Consiliului European de săptămâna trecută.

Oficialul a explicat că evoluțiile din Orientul Mijlociu influențează prețurile energiei, ceea ce afectează, la rândul său, nivelul stocurilor europene. Tensiunile de pe piețele internaționale sunt amplificate de dificultățile în transportul gazelor naturale lichefiate (GNL), în condițiile perturbărilor traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Aceste probleme complică refacerea rezervelor europene, în timp ce reducerea livrărilor de GNL din Orientul Mijlociu contribuie la presiunile asupra pieței globale.

Regulile europene prevăd umplerea depozitelor până la 90% înainte de iarnă

Reglementările Uniunii Europene prevăd ca depozitele subterane de gaze să atingă un grad de umplere de 90% din capacitate în intervalul 1 octombrie – 1 decembrie. Regulile includ însă mecanisme de flexibilitate, care permit reducerea nivelului necesar în anumite circumstanțe nefavorabile de pe piață.

În acest context, nivelul actual de 74,6% se află sub pragul de 90% prevăzut de reglementările europene pentru perioada de toamnă.

Comisia Europeană a precizat, de asemenea, că Uniunea Europeană nu dispune de rezerve strategice de gaze impuse printr-o obligație legislativă. Potrivit purtătoarei de cuvânt, statele membre ar putea începe discuții privind posibilitatea constituirii unor asemenea rezerve.

Deși Bruxelles-ul susține că nu există, în prezent, probleme de securitate a aprovizionării, evoluția stocurilor, creșterea prețurilor și incertitudinile legate de livrările internaționale rămân în centrul monitorizării europene înaintea sezonului rece.

Comisia Europeană susține că petrolul și gazele din Arctica trebuie să rămână în subteran

Uniunea Europeană își va menține opoziția față de exploatarea resurselor naturale, inclusiv a petrolului și gazelor, în regiunea arctică, a declarat comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, în pofida abordărilor diferite adoptate de Statele Unite și Norvegia.

Uniunea Europeană rămâne angajată să „se asigure că petrolul, cărbunele și gazele rămân în subteran, inclusiv în regiunile arctice”, potrivit noii strategii pentru Arctica, prezentate marți de Comisia Europeană și de șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Documentul precizează că, având în vedere vulnerabilitățile specifice ale regiunii, Comisia Europeană va colabora cu partenerii pentru a proteja mediul arctic și pentru a preveni exploatarea rezervelor de hidrocarburi care amenință ecosistemul zonei.

Noua strategie nu mai include însă angajamentul din documentul anterior, publicat în 2021, de a promova „o obligație juridică multilaterală de a nu permite nicio dezvoltare suplimentară a rezervelor de hidrocarburi în Arctica sau în regiunile învecinate” și de a nu achiziționa produse provenite din asemenea exploatări.

Un oficial european a explicat că modificarea reflectă faptul că „lumea se schimbă acolo și că, la cinci ani de la acel moment, este mai dificil să se ajungă la un astfel de proces decizional multilateral, având în vedere pozițiile diferiților actori”.

Norvegia a cerut Uniunii Europene să renunțe la opoziția față de noi foraje în Arctica. În condițiile în care numeroase zăcăminte norvegiene sunt îmbătrânite, producția țării este estimată să scadă în anii 2030, dacă firme precum Equinor nu vor face noi descoperiri în afara zonelor deja exploatate.

Jozef Síkela a abordat și propunerea recentă a Comisiei Europene privind următorul buget multianual al Uniunii, avertizând că reducerile finanțării internaționale ar putea avea consecințe „distopice”. El a subliniat că UE și statele sale membre sunt cei mai mari furnizori de ajutor pentru dezvoltare la nivel mondial și a avertizat că diminuarea fondurilor ar putea, în cele din urmă, „să coste vieți omenești”.