Eurostat: Deficitul României a ajuns la 7,8% din PIB în 2025. Datoria publică a crescut în Uniunea Europeană

România a înregistrat un deficit bugetar de 7,8% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat. Datoria publică a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul UE. Datele trimestriale arată evoluția finanțelor publice în 2026.

Deficitul bugetar în Uniunea Europeană în 2025

În 2025, deficitul administrațiilor publice a reprezentat 3% din PIB în zona euro și 3,1% din PIB în Uniunea Europeană, niveluri neschimbate față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, de 7,8% din PIB, urmată de Polonia, cu 7,2%, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. În total, 11 state membre au raportat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

Cinci state membre au înregistrat excedente bugetare. Cipru a avut un excedent de 3,6% din PIB, Danemarca de 2,9%, Grecia de 2%, Irlanda de 1,8%, iar Portugalia de 0,7%.

Datoria publică a crescut în zona euro și în UE

La sfârșitul anului 2025, datoria administrațiilor publice a ajuns la 87,7% din PIB în zona euro, în creștere față de 86,6% la sfârșitul anului 2024. În Uniunea Europeană, indicatorul a urcat de la 80,3% la 81,5% din PIB.

Cele mai ridicate ponderi ale datoriei publice în PIB au fost înregistrate în Grecia, cu 145,4%, Italia, cu 136,7%, Franța, cu 115,7%, Belgia, cu 108,1%, și Spania, cu 100,5%. În total, 12 state membre au depășit pragul de 60% din PIB.

La polul opus, cele mai scăzute ponderi au fost consemnate în Estonia, cu 24%, Luxemburg, cu 26%, Danemarca, cu 27,2%, Bulgaria, cu 29,9%, Irlanda, cu 34,8%, Suedia, cu 35,1%, și Lituania, cu 39,3%.

Datele pentru trimestrul al doilea din 2026 arată o nouă creștere a datoriei publice. La sfârșitul lunii iunie, aceasta reprezenta 88,8% din PIB în zona euro, față de 88,4% la sfârșitul primului trimestru. În Uniunea Europeană, raportul a crescut de la 82,5% la 82,9%.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, datoria publică a urcat de la 87,3% la 88,8% din PIB în zona euro și de la 81,4% la 82,9% în UE.

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2026, datoria publică era formată în principal din titluri de creanță, care reprezentau 84,5% din total în zona euro și 83,9% în UE. Împrumuturile aveau ponderi de 13,1% în zona euro și 13,8% în UE, în timp ce numerarul și depozitele reprezentau 2,4% în ambele zone.

Împrumuturile interguvernamentale acordate de statele membre reprezentau 1,3% din PIB în zona euro și 1,1% în Uniunea Europeană.

La sfârșitul trimestrului al doilea din 2026, Grecia avea cea mai mare datorie publică raportată la PIB, de 140,8%, urmată de Italia, cu 139,9%, Franța, cu 119,1%, Belgia, cu 110,2%, și Spania, cu 101,4%.

Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Estonia, cu 26,1%, Danemarca, cu 27,1%, Luxemburg, cu 28,2%, și Bulgaria, cu 28,7%.

Față de primul trimestru din 2026, ponderea datoriei publice în PIB a crescut în 15 state membre și a scăzut în zece. În Țările de Jos și Spania, indicatorul a rămas neschimbat.

Cele mai mari creșteri trimestriale au fost înregistrate în Polonia, cu 3 puncte procentuale, Portugalia, cu 2,1 puncte procentuale, Letonia, cu 1,9 puncte procentuale, și Lituania, cu 1,6 puncte procentuale. Franța a consemnat o creștere de 1,4 puncte procentuale, iar Italia și Malta, de câte 1,3 puncte procentuale.

În schimb, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Cipru, cu 3 puncte procentuale, Grecia, cu 2,7 puncte procentuale, Ungaria, cu 2 puncte procentuale, și Irlanda, cu 1,8 puncte procentuale.

Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, datoria publică raportată la PIB a crescut în 18 state membre și a scăzut în nouă. Polonia a înregistrat cea mai mare creștere, de 6,7 puncte procentuale, urmată de Lituania, cu 4,9 puncte procentuale, Belgia, cu 3,8 puncte procentuale, și Franța, cu 3,7 puncte procentuale.

Cele mai mari scăderi anuale au fost consemnate în Grecia, cu 11,2 puncte procentuale, Cipru, cu 9,5 puncte procentuale, Slovenia, cu 4,5 puncte procentuale, și Portugalia, cu 3,4 puncte procentuale.

Deficitul bugetar din zona euro a urcat la 3,3% din PIB în trimestrul al doilea din 2026

În al doilea trimestru din 2026, deficitul administrațiilor publice ajustat sezonier a reprezentat 3,3% din PIB în zona euro și 3,5% în Uniunea Europeană.

În zona euro, indicatorul a crescut ușor față de nivelul de 3,2% înregistrat în primul trimestru al anului. În UE, deficitul a urcat de la 3,1% din PIB la 3,5%.

În același interval, veniturile totale ale administrațiilor publice au reprezentat 46,8% din PIB în zona euro, în scădere de la 46,9% în trimestrul anterior. Evoluția a fost determinată de faptul că majorarea veniturilor publice ajustate sezonier, de aproximativ 21 de miliarde de euro, a fost compensată de creșterea PIB-ului nominal.

Cheltuielile publice totale au ajuns la 50,1% din PIB în zona euro, față de 50% în primul trimestru. Creșterea a fost asociată cu majorarea cheltuielilor publice ajustate sezonier cu aproximativ 28 de miliarde de euro.

În Uniunea Europeană, veniturile totale ale administrațiilor publice au reprezentat 46,3% din PIB, comparativ cu 46,4% în trimestrul anterior. Majorarea veniturilor ajustate sezonier, de aproximativ 25 de miliarde de euro, a fost compensată de creșterea PIB-ului nominal.

Cheltuielile publice totale au crescut de la 49,6% la 49,8% din PIB. În termeni absoluți, cheltuielile totale ajustate sezonier au fost mai mari cu aproximativ 42 de miliarde de euro față de trimestrul precedent.

Veniturile și cheltuielile publice au crescut în 2025

În 2025, cheltuielile totale ale administrațiilor publice au reprezentat 49,8% din PIB în zona euro și 49,4% în Uniunea Europeană. Veniturile publice totale au avut ponderi de 46,8% din PIB în zona euro și 46,3% în UE.

Comparativ cu 2024, atât veniturile, cât și cheltuielile publice au crescut ca pondere în PIB, în ambele zone.

Datele publicate de Eurostat acoperă perioada 2022–2025 pentru indicatorii anuali și includ evoluțiile trimestriale din 2026. Statisticile sunt realizate pe baza raportărilor transmise de statele membre în cadrul celei de-a doua notificări din 2026 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive și respectă sistemul european de conturi naționale ESA 2010.

Totodată, Eurostat a actualizat documentele metodologice referitoare la creditele comerciale și avansuri, relația dintre deficit și datorie, intervențiile statului în sprijinul instituțiilor financiare și principalele revizuiri statistice. Au fost actualizate și tabelele anuale și trimestriale privind finanțele publice.