Inteligența artificială ar putea crește PIB-ul României cu 5% în următorii 10 ani. Un expert Google Cloud avertizează că întârzierea investițiilor poate reduce câștigul la doar 1%

România riscă să rateze o parte din beneficiile economice generate de inteligența artificială dacă firmele și autoritățile nu accelerează adoptarea acestei tehnologii. Boris Georgiev, director pentru Europa Centrală și de Est și Asia Centrală în cadrul Google Cloud, avertizează că ritmul actual de implementare ar putea împiedica țara să atingă creșterea economică estimată anterior, de 5% din produsul intern brut în următorul deceniu. Potrivit acestuia, România are specialiști bine pregătiți și oportunitatea de a recupera rapid decalajul față de piețele europene mai avansate, însă este nevoie de investiții, educație și o strategie pe termen lung.

România riscă să piardă o parte din câștigul economic adus de inteligența artificială

Reprezentantul Google Cloud a vorbit despre evoluția adoptării inteligenței artificiale în companiile românești, diferențele față de piețele occidentale, exemplele de implementare la scară largă și măsurile necesare pentru ca tehnologia să transforme economia. Acesta a explicat că, deși firmele din România sunt mai deschise decât în trecut față de AI, există în continuare un decalaj important față de alte state europene.

Potrivit explicațiilor oferite de Boris Georgiev pentru Economica, sectorul privat traversează în prezent o perioadă de creștere accelerată a utilizării inteligenței artificiale. Companiile folosesc deja diferite forme ale acestei tehnologii, iar cele mai frecvente aplicații din România și din regiunea Europei Centrale și de Est sunt programarea, securitatea cibernetică și marketingul.

În domeniul dezvoltării software, programatorii utilizează AI atât pentru a primi sprijin în scrierea codului, cât și pentru a genera automat porțiuni de cod care sunt ulterior verificate de dezvoltatori. Utilizarea tehnologiei în activitățile de securitate cibernetică este, de asemenea, în creștere, în special în zonele tehnice.

Marketingul reprezintă un alt domeniu în care inteligența artificială câștigă teren. Campaniile publicitare generate cu ajutorul acestei tehnologii sunt tot mai numeroase la televiziune și pe internet.

Potrivit lui Georgiev, sezonul sărbătorilor de la sfârșitul anului 2026 ar putea fi primul în care campaniile și ofertele comerciale vor integra inteligența artificială la o asemenea scară încât să poată fi considerat un sezon al sărbătorilor bazat integral pe AI. Fenomenul ar urma să fie vizibil începând cu evenimentele comerciale de Black Friday și să continue până la sfârșitul anului, pe măsură ce retailerii integrează tehnologia în ofertele și campaniile lor.

Reprezentantul Google Cloud apreciază că adoptarea AI avansează destul de repede, însă consideră că România trebuie să facă mai mult dacă dorește să se apropie de țările europene mai dezvoltate din acest punct de vedere.

Interesul pentru tehnologie este vizibil și la evenimentele de profil, unde numeroși participanți caută noi modalități de utilizare a inteligenței artificiale, exemple de implementare din alte companii și soluții care pot fi adaptate propriilor activități.

Georgiev observă, totodată, o schimbare față de începutul anului, când multe companii manifestau mai multă prudență și nu erau convinse că inteligența artificială va ajunge să fie integrată în toate afacerile și industriile.

În prezent, întrebarea dacă AI va deveni o componentă obișnuită a activității economice nu mai este la fel de relevantă. Discuția s-a mutat către momentul adoptării și modul în care companiile aleg să utilizeze această tehnologie.

La nivel global, tot mai multe firme investesc în AI, ceea ce contribuie la schimbarea atitudinii companiilor românești. Georgiev observă un comportament diferit în România față de cel din urmă cu câteva luni, însă consideră că ritmul de adoptare trebuie accelerat în continuare.

„Ei bine, în sectorul privat cred că asistăm pur și simplu la o explozie în acest moment. Toată lumea folosește o formă sau alta de inteligență artificială. În România, dar și în regiune, cel mai frecvent caz de utilizare pe care îl vedem este programarea. Practic, în fiecare companie, dezvoltatorii folosesc AI fie pentru a-i ajuta să scrie cod, fie pentru ca AI să genereze codul, iar apoi dezvoltatorii să îl verifice.

Vedem utilizarea AI și în securitatea cibernetică. Așadar, în zonele mai tehnice vedem că AI este folosită din ce în ce mai mult, chiar și față de momentul ultimului nostru interviu. Un alt domeniu este marketingul.

Vedem – nu știu, probabil că ați văzut și voi – multe campanii generate cu AI la televizor și pe internet, iar fenomenul ia o amploare foarte mare. Și, așa cum tocmai discutam într-o altă sesiune, anul acesta vom avea primul sezon al sărbătorilor bazat integral pe AI. Vom vedea, așadar, cum va fi integrată inteligența artificială în toate aceste oferte și campanii de sărbători care sunt pe punctul de a începe odată cu Black Friday și care vor continua până la sfârșitul anului.

Aș spune, deci, că adopția AI crește destul de rapid. Desigur, putem cere și ne putem aștepta la mai mult dacă ne comparăm cu alte țări din Europa. În România suntem abia la începutul acestui parcurs.

Și cred că acesta este motivul pentru care vedem atât de mulți oameni participând la aceste conferințe: sunt cu adevărat deschiși să afle despre noi modalități prin care pot folosi AI, dar și despre modul în care alte companii o utilizează și despre ce pot prelua și aplica din experiența acestora”, a explicat acesta pentru sursa menționată.

Orange și FlowX AI, exemple de implementare a inteligenței artificiale

Un exemplu de implementare a AI la scară largă este Orange, companie care și-a prezentat experiența în cadrul sesiunii principale a evenimentului Google Cloud Day.

Potrivit prezentării, Orange a început prin migrarea datelor către infrastructura cloud a Google, etapă care a permis ulterior utilizarea inteligenței artificiale pe baza acestor informații.

Compania a ajuns să utilizeze mai mulți agenți AI și a început să lanseze produse noi generate și susținute integral de această tehnologie.

Georgiev a indicat și compania FlowX AI, prezentă inclusiv în soluțiile Gemini Enterprise destinate sectorului serviciilor financiare. Aceasta câștigă teren la nivel internațional printr-o abordare nouă a utilizării inteligenței artificiale în industria financiară.

Acestea sunt exemple publice despre care Google Cloud poate vorbi, însă există numeroase alte proiecte din industrie care nu au fost încă făcute publice.

Reprezentantul companiei estimează că, în următoarele luni, tot mai multe firme vor deveni dispuse să prezinte modul în care utilizează AI. În prezent, există inclusiv companii din retail care folosesc această tehnologie la scară largă, dar care nu doresc să își dezvăluie public proiectele.

Reticența este determinată, în parte, de avantajul competitiv pe care îl poate oferi utilizarea inteligenței artificiale. Unele firme preferă să nu le ofere concurenților informații despre procesele și tehnologiile pe care le-au implementat. Google Cloud și-ar dori să prezinte mai multe asemenea exemple, însă publicarea lor depinde de acordul clienților.

„Cred că un exemplu foarte bun, prezentat astăzi în sesiunea principală, este Orange. Reprezentanții companiei au vorbit pe scenă despre cum, într-o primă etapă, și-au migrat datele către infrastructura noastră cloud, ceea ce le-a permis ulterior să înceapă să folosească AI pe baza acestor date.

Iar acum au vorbit despre numărul de agenți AI pe care îi folosesc în prezent și chiar despre lansarea unor produse noi generate și bazate integral pe AI. Cred că acesta este unul dintre exemplele pe care le putem folosi, pentru că este și unul public. În realitate, există mult mai multe exemple în industrie, dar acestea nu sunt încă publice.

Cred că lucrăm pentru a le face mai vizibile. Un alt exemplu este FlowX AI, companie la care facem referire inclusiv în soluțiile noastre Gemini Enterprise pentru servicii financiare și care câștigă acum foarte mult teren inclusiv la nivel global, datorită acestei noi abordări privind utilizarea AI în industria financiară.

Acestea sunt doar câteva exemple din sectorul privat care sunt publice și despre care putem vorbi. Și sunt destul de sigur că, în următoarele câteva luni, vom vedea din ce în ce mai multe companii care vor avea curajul să vorbească despre ceea ce fac. Știu câteva companii din retail care folosesc masiv AI în acest moment, dar nu pot vorbi despre ele”, a mai spus acesta.

România are un decalaj important față de media europeană

Deși adoptarea inteligenței artificiale este în creștere, România continuă să se afle în urma piețelor europene mai avansate. Potrivit datelor pentru 2025 prezentate de Boris Georgiev, proporția companiilor din România care utilizau AI era de 5,2%, în timp ce nivelul de referință pentru Uniunea Europeană era de aproximativ 20%.

Diferența indică un decalaj important, dar reprezentantul Google Cloud consideră că situația poate fi privită și ca o oportunitate.

Țările care au început mai devreme să adopte inteligența artificială au trecut prin numeroase experimente, au testat abordări diferite și au investit timp și resurse pentru a identifica soluțiile potrivite.

România poate valorifica experiența acumulată de aceste piețe și poate evita anumite etape intermediare, trecând direct la cele mai avansate soluții disponibile.

În opinia lui Georgiev, această posibilitate îi oferă țării șansa de a recupera rapid decalajul și chiar de a depăși alte state dacă accelerează adoptarea tehnologiei.

O oportunitate importantă ar putea veni din dezvoltarea agenților AI și a organizațiilor care utilizează astfel de sisteme pentru a desfășura activități complexe. Aceste abordări ar putea permite companiilor românești să se extindă mai repede decât prin metodele tradiționale de implementare a tehnologiei.

Cu toate acestea, ritmul actual nu este considerat suficient. Georgiev subliniază că este dificil de stabilit un prag universal pentru ceea ce înseamnă o adoptare suficient de rapidă, însă companiile românești ar trebui să avanseze mai repede.

Companiile occidentale adoptă AI mai repede decât cele din Europa de Est

Diferențele dintre România și piețele europene mai avansate nu se limitează la procentul companiilor care utilizează inteligența artificială.

În general, firmele din Europa de Vest adoptă tehnologiile noi mai repede și la o scară mai mare decât cele din Europa de Est. Boris Georgiev consideră că acest comportament poate fi explicat inclusiv prin mediul concurențial și prin ritmul mai rapid de schimbare al piețelor occidentale.

Un fenomen similar a fost observat anterior în cazul serviciilor cloud. Adoptarea acestora în Europa Centrală a rămas cu câțiva ani în urma piețelor occidentale, pe fondul unei prudențe mai mari față de utilizarea noilor tehnologii.

Între timp, serviciile cloud au devenit o componentă obișnuită a infrastructurii tehnologice din Europa Centrală. Georgiev consideră că același tipar se conturează acum în cazul inteligenței artificiale.

Diferențele se observă și în sectorul public. Unele guverne occidentale avansează mai repede în utilizarea AI, în timp ce în Europa de Est ritmul general rămâne mai lent.

Ucraina reprezintă însă o excepție importantă în regiune, prin modul în care integrează inteligența artificială în serviciile publice.

Google sprijină guvernul ucrainean în integrarea AI în aplicațiile bazate pe cloud care deservesc cetățenii. Obiectivul este ca oamenii să poată utiliza serviciile guvernamentale de pe propriile dispozitive, fără să mai fie nevoiți să se deplaseze la ghișee pentru anumite operațiuni.

Accesul digital simplifică interacțiunea cu administrația și le permite cetățenilor să beneficieze de serviciile publice direct de pe dispozitivele lor.

Integrarea inteligenței artificiale poate îmbunătăți și rezultatele obținute în urma interacțiunilor cu statul și cu administrațiile locale, inclusiv prin posibilitatea unei analize mai inteligente a datelor deținute de instituții.

Georgiev a precizat că nu poate evalua în mod general modul în care s-a schimbat viața ucrainenilor, având în vedere situația specifică a țării. Acesta a evidențiat însă beneficiile accesului la servicii publice digitale și posibilitatea îmbunătățirii acestora cu ajutorul AI.

Un element distinctiv al modelului ucrainean este faptul că inițiativa este coordonată de guvern, nu de sectorul privat sau de o anumită industrie. Integrarea tehnologiei vizează atât serviciile oferite cetățenilor, cât și educația.

Georgiev consideră că situația particulară a Ucrainei contribuie la această abordare diferită față de alte state din Europa de Est. În regiune există țări care avansează mai repede sau mai încet, dar ritmul general de adoptare este relativ asemănător.

România și autoritățile trebuie să treacă de la experimente la proiecte concrete

Google Cloud discută în mod regulat cu autoritățile române despre utilizarea inteligenței artificiale. Georgiev a precizat că reprezentanții companiei sunt convinși că instituțiile publice discută și cu alte organizații de cercetare și dezvoltare din domeniul AI, inclusiv cu colegii Google din Frontier Labs.

În opinia sa, principala provocare este trecerea de la experimente la proiecte care să schimbe efectiv viața oamenilor și modul în care aceștia interacționează cu statul.

Deși există numeroase inițiative de testare a tehnologiilor, multe dintre acestea nu au ajuns încă la nivelul unor implementări cu impact semnificativ.

Un exemplu românesc relevant este sistemul SUMAL, dezvoltat pentru automatizarea și procesarea documentelor referitoare la activitățile de exploatare a lemnului din țară.

Proiectul, realizat în urmă cu aproximativ trei ani, a fost asociat cu Ministerul Mediului și cu structurile responsabile de domeniul apelor și pădurilor.

Sistemul utilizează tehnologii de inteligență artificială pentru procesarea unui volum foarte mare de documente într-un interval scurt de timp. Astfel, autoritățile pot gestiona și controla mai eficient informațiile, fără să fie limitate în aceeași măsură de capacitatea de procesare a personalului disponibil.

Georgiev consideră că SUMAL este un exemplu relevant nu doar pentru România, ci și pentru alte state din Europa de Est. Alte țări au manifestat interes pentru această aplicație și analizează posibilitatea de a reproduce modelul.

Proiectul demonstrează că România poate deveni un lider în integrarea inteligenței artificiale în anumite domenii, prin identificarea unor soluții eficiente și aplicabile și în alte state.

Cu toate acestea, intervievatorul a remarcat că, după proiectul SUMAL, România nu a mai avut un alt proiect de aceeași amploare. Întrebat ce ar trebui făcut pentru ca asemenea inițiative să devină mai numeroase, Georgiev a indicat educația drept prima prioritate.

Educația ar trebui să primească 70% din bugetul proiectelor AI

Potrivit reprezentantului Google Cloud, oamenii, companiile și funcționarii publici trebuie să învețe cum să integreze și să utilizeze inteligența artificială pentru a regândi procesele de lucru sau pentru a le optimiza.

Adoptarea AI presupune mai multe etape, iar progresul chiar și prin primele faze poate avea efecte importante asupra economiei, inclusiv în sectorul public.

În sectorul privat există deja numeroase companii care își prezintă experiența și modul în care integrează inteligența artificială în activitățile curente.

Educația trebuie completată prin furnizarea instrumentelor și aplicațiilor care le permit oamenilor să aplice practic ceea ce au învățat și să își transforme activitatea zilnică.

Georgiev consideră că accesul la aceste instrumente nu ar trebui limitat la echipele tehnice, programatori sau specialiștii în marketing. Toți angajații unei organizații ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza AI în activitatea lor.

Cu cât mai mulți oameni dobândesc competențele necesare și au acces la instrumentele potrivite, cu atât transformarea organizației poate avea loc mai repede.

După ce înțeleg beneficiile tehnologiei, angajații pot identifica singuri procesele care trebuie schimbate și modalitățile prin care pot deveni mai eficienți. Acest lucru poate îmbunătăți atât activitatea echipelor, cât și rezultatele individuale.

În acest model, inovația nu mai este impusă exclusiv de conducere sau de specialiștii din exterior, ci apare și din interiorul organizației, prin inițiativele angajaților.

Georgiev a subliniat că aproximativ 70% din bugetul destinat proiectelor de inteligență artificială ar trebui alocat educației, dezvoltării competențelor și capacității angajaților de a transforma procesele interne.

În opinia sa, investițiile în tehnologie trebuie însoțite de investiții consistente în oameni, deoarece simpla achiziție a unor instrumente AI nu garantează schimbarea modului de lucru.

România riscă să nu atingă creșterea de 5% a PIB estimată pentru următorul deceniu

Un raport Google publicat în 2024, realizat în colaborare cu Implement Consulting Group, estima că adoptarea inteligenței artificiale generative ar putea majora PIB-ul României cu 5% în următorii zece ani.

Studiul arăta că aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România ar urma să utilizeze inteligența artificială generativă.

Raportul evidenția și riscurile unei adoptări întârziate. Dacă România ar amâna cu cinci ani utilizarea acestei tehnologii, creșterea potențială a PIB-ului s-ar putea reduce de la 5% la numai 1%.

În cadrul interviului, Georgiev a făcut referire și la estimări privind o posibilă creștere de 5-7% a PIB-ului în următorul deceniu, însă a subliniat că asemenea valori depind de ritmul în care țara investește în tehnologie și o integrează în economie.

Reprezentantul Google Cloud a precizat că nu este economist și că nu poate confirma dacă România se află pe traiectoria necesară pentru atingerea acestor obiective.

El a explicat că estimarea de 5% prezentată în raport presupunea investiții mai agresive din partea țării și a sectorului privat, precum și o adoptare mai timpurie a inteligenței artificiale.

În prezent, România are încă un nivel de utilizare a AI în companii semnificativ inferior celui înregistrat în numeroase state europene, inclusiv în țările nordice și în Europa de Vest.

Georgiev consideră că situația nu ar trebui să fie fundamental diferită în sectorul public, unde implementarea noilor tehnologii avansează, de asemenea, mai lent.

În aceste condiții, dacă România nu accelerează adoptarea AI, impactul economic ar putea fi inferior celui estimat inițial. Potrivit reprezentantului Google Cloud, legătura dintre ritmul de adoptare și efectele asupra PIB-ului este una directă: cu cât tehnologia este utilizată mai repede și la o scară mai mare, cu atât beneficiile economice pot fi mai importante.

Totuși, Georgiev a avertizat că este încă prea devreme pentru a măsura cu precizie efectul efectiv al inteligenței artificiale asupra PIB-ului. Estimările disponibile se bazează în principal pe evaluări realizate de terți privind impactul potențial al tehnologiei.

Pentru a verifica dacă rezultatele economice vor corespunde proiecțiilor, vor mai fi necesari câțiva ani de date și observații.

Investițiile și politicile publice pot transforma România într-un lider regional

Pentru a valorifica potențialul inteligenței artificiale, România trebuie să investească atât la nivelul companiilor, cât și prin politicile guvernamentale.

Georgiev consideră că adoptarea mai rapidă a tehnologiei poate stimula inovația, poate poziționa țara înaintea altor state din regiune și chiar a unor piețe europene și poate contribui la valorificarea competențelor specialiștilor români.

Acesta a subliniat că România dispune de oameni foarte bine pregătiți, cu experiență în dezvoltarea tehnologiilor AI. Unii dintre cei mai buni specialiști Google care lucrează la dezvoltarea inteligenței artificiale sunt ingineri și dezvoltatori români.

Această resursă umană reprezintă o oportunitate importantă, însă valorificarea sa necesită o strategie pe termen lung. Unul dintre obstacolele identificate este diferența dintre nivelul ridicat al specialiștilor IT din România și competențele digitale ale populației generale.

În cadrul interviului a fost evidențiat paradoxul unei țări care are numeroși specialiști în tehnologie, dar care se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește competențele IT ale populației generale.

Georgiev consideră că această situație reflectă, pe de o parte, rezultatele bune ale educației de nivel înalt și, pe de altă parte, decalajul dintre persoanele care au deja cunoștințe tehnice avansate și cele care au nevoie de pregătire.

Acesta a apreciat activitatea universităților românești și nivelul educației avansate, făcând referire inclusiv la rezultatele bune ale României la matematică.

În același timp, a subliniat necesitatea unor programe de educație digitală și de familiarizare cu inteligența artificială, astfel încât mai mulți oameni să poată utiliza aceste tehnologii.

Dacă populația nu dobândește competențele necesare pentru a folosi AI, România riscă să rămână în urma altor țări.

Din acest motiv, Georgiev consideră că trebuie investit serios în programe de formare care să poată fi extinse la nivelul întregii populații. Google este dispusă să contribuie prin parteneriate în domeniul educației și al dezvoltării competențelor digitale.

Estonia, exemplu de educație în domeniul inteligenței artificiale

Un exemplu prezentat de Georgiev este Estonia, unde Google a sprijinit guvernul în introducerea educației în domeniul inteligenței artificiale în ultimii doi ani de liceu.

Inițiativa face parte din programul AI Leap și urmărește integrarea competențelor necesare utilizării AI în sistemul de învățământ.

Potrivit reprezentantului Google Cloud, există deja exemple de programe care pot fi adaptate și extinse, iar succesul unor asemenea inițiative depinde atât de leadership, cât și de capacitatea autorităților de a construi un program aplicabil la scară largă.

În opinia sa, România poate învăța din experiența altor țări și poate dezvolta propriile soluții, cu condiția să existe o direcție clară și investiții constante.

Adoptarea inteligenței artificiale nu trebuie privită doar ca o schimbare tehnologică, ci și ca o transformare a modului în care funcționează companiile, instituțiile publice și sistemul educațional.

Pentru România, miza este atât creșterea productivității și a competitivității economice, cât și capacitatea de a valorifica talentul specialiștilor locali. Dacă firmele și autoritățile nu accelerează implementarea, țara riscă să obțină beneficii economice mai mici decât cele estimate în raportul Google, iar potențialul unei creșteri de 5% a PIB-ului în următorul deceniu ar putea rămâne nevalorificat.