Primăria Capitalei anunță deblocarea a 12 proiecte de investiții. Când vor fi gata Pasajul Basarab și Prelungirea Ghencea

Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat luni, 26 octombrie 2026, deblocarea și accelerarea a 12 proiecte majore de investiții din Capitală, întârziate ani la rând din cauza lipsei banilor și a birocrației. Primarul Ciprian Ciucu a intervenit pentru asigurarea finanțării, urgentarea lucrărilor și reluarea șantierelor, unele cu termene până în 2029.

Primăria Capitalei anunță deblocarea a 12 proiecte de investiții. Când vor fi gata Pasajul Basarab și Prelungirea Ghencea?

Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat luni, 26 octombrie 2026, deblocarea sau accelerarea a 12 proiecte majore de investiții, unele dintre ele întârziate de mai mulți ani din cauza lipsei finanțării și a blocajelor birocratice. Printre acestea se numără Pasajul Basarab, Prelungirea Ghencea, modernizarea liniilor de tramvai, reabilitarea rețelei de termoficare și punerea în valoare a unor obiective istorice.

Potrivit instituției, primarul general Ciprian Ciucu a cerut, încă din prima lună de mandat, o situație a șantierelor și a intervenit pentru deblocarea lucrărilor. Acțiunile au vizat identificarea problemelor împreună cu constructorii și reprezentanții rețelelor de utilități, obținerea finanțării, accelerarea execuției și monitorizarea șantierelor. Printre măsurile solicitate s-a numărat și organizarea lucrului în mai multe schimburi.

Lucrările de punere în siguranță a Palatului Voievodal Curtea Veche au început în octombrie și ar urma să dureze trei luni, conform informațiilor publicate de PMB. Monumentul medieval, afectat de infiltrații și de degradarea acumulată în ultimii ani, fusese inclus într-un proiect de intervenție în 2018, însă lucrările au fost oprite în 2020. După punerea în siguranță, autoritățile intenționează să treacă la restaurarea obiectivului.

Și Pasajul Basarab a intrat într-un proces de reabilitare, după aproximativ 15 ani în care situația recepției lucrărilor a rămas nerezolvată. Deși pasajul a fost dat în folosință în perioada 2011-2012, acesta nu a fost recepționat, situație care, potrivit PMB, a împiedicat întreținerea corespunzătoare și a favorizat degradarea. Lucrările au început în iunie 2026, iar termenul anunțat pentru finalizare este sfârșitul acestui an.

O situație similară este înregistrată la clădirea Primăriei Municipiului București. Imobilul a fost reabilitat în perioada 2010-2016, iar lucrările au fost finalizate în 2017, fără ca recepția să fie încheiată. În această vară, PMB a lansat o procedură de achiziție pentru servicii de expertiză tehnică, necesare finalizării procedurii de recepție. Instituția a precizat că imobilul nu are autorizație de securitate la incendiu.

Cartierul Henri Coandă și Prelungirea Ghencea, cu termene până în 2028

În cartierul Henri Coandă, lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere au început în iunie 2026, după o perioadă de peste zece ani în care proiectul a rămas nefinalizat. Primele locuințe au fost construite între 2008 și 2014, însă drumurile au rămas neasfaltate. Proiectul actual prevede modernizarea a 32 de străzi și a patru intersecții giratorii, pe o lungime totală de 10.924 de metri. Termenul de finalizare este august 2027.

Un alt proiect major este lărgirea și modernizarea arterei Prelungirea Ghencea, unde lucrările au început în 2018, dar au avansat lent în anii următori din cauza problemelor de finanțare, a erorilor de proiectare și a blocajelor birocratice. Potrivit PMB, lucrările au fost accelerate în primăvara acestui an, iar finalizarea este prevăzută pentru 2028.

În decembrie 2025, a fost semnat un contract de finanțare în valoare de 610 milioane de lei, dintre care 200 de milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile prin Programul Operațional Regional. Proiectul include lărgirea arterei la patru benzi, extinderea și modernizarea liniei de tramvai, amenajarea trotuarelor și a pistelor pentru biciclete, extinderea spațiilor verzi, construirea a două bazine de retenție și realizarea unei parcări de tip Park & Ride.

În prezent, lucrările vizează simultan infrastructura de tramvai, partea rutieră, rețelele de utilități și amenajările pentru pietoni și bicicliști.

Modernizarea bulevardului Dimitrie Pompeiu și reconstruirea Podului Calicilor

Modernizarea bulevardului Dimitrie Pompeiu reprezintă un alt proiect de infrastructură pe care administrația Capitalei urmărește să îl finalizeze în următorii doi ani. Investiția presupune lărgirea și modernizarea bulevardului, extinderea liniilor de tramvai, construirea unor pasarele și realizarea de noi drumuri de legătură. În prezent, lucrările vizează modernizarea șinei pe care circulau tramvaiele 16 și 36.

În cazul Podului Calicilor, administrația locală pregătește reconstruirea podului și amenajarea malurilor Dâmboviței, pe segmentul dintre Piața Unirii și Podul Izvor. Investiția a fost aprobată inițial în septembrie 2016, iar proiectul tehnic a fost finalizat și votat în 2024. Autorizația de construire a fost semnată în aprilie 2026, iar în august a fost lansată licitația pentru execuția lucrărilor.

Potrivit PMB, cinci firme au depus oferte, care se află în etapa de evaluare. Contractul ar putea fi semnat cel mai devreme în decembrie, iar durata estimată a execuției este de 18 luni.

Tot în această vară au început lucrările pentru consolidarea malurilor lacului Herăstrău, un proiect blocat timp de doi ani. Intervenția inițială, axată pe punerea în siguranță a malurilor, a fost completată cu o componentă peisagistică. În paralel, administrația locală lucrează împreună cu specialiști la un proiect de regenerare a întregului parc.

Modernizarea a 50 de kilometri de șine de tramvai

Modernizarea liniilor de tramvai din București este unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură aflate în derulare. Primele lucrări au început în februarie 2024, însă au avansat lent din cauza lipsei fondurilor și a blocajelor administrative. Primii 5,5 kilometri au fost finalizați în primăvara anului 2026, iar în prezent se lucrează în paralel pe aproape toate loturile.

PMB estimează că primii kilometri vor putea fi recepționați până în decembrie 2026. Proiectul beneficiază de un contract de finanțare în valoare de 7,1 miliarde de lei, semnat la sfârșitul anului trecut prin Programul Regional București-Ilfov. Din această sumă, 1,678 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 23%, sunt fonduri nerambursabile.

Finanțarea acoperă modernizarea a 50 de kilometri de șină de tramvai, achiziția a 63 de tramvaie și refacerea depourilor Titan și Colentina. Conform administrației Capitalei, finalizarea investițiilor până în 2029 este esențială pentru păstrarea finanțării nerambursabile. Primăria a precizat că a obținut sprijin financiar de la Guvern pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile.

Rețeaua de termoficare, lucrări de 1,76 miliarde de lei

În sectorul termoficării, proiectul finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare și Programul Dezvoltare Durabilă prevede înlocuirea a 106 kilometri de rețea, echivalentul a 212 kilometri de conducte. Contractul de finanțare, în valoare de 1,76 miliarde de lei, include aproximativ 1,3 miliarde de lei fonduri nerambursabile.

Primele lucrări au început în 2023 și trebuie finalizate până în decembrie 2027. Până în prezent, au fost înlocuiți aproximativ 136 de kilometri de conducte, dintre care 46 de kilometri în 2026, potrivit datelor prezentate de PMB. Administrația estimează că va mai finaliza aproximativ 50 de kilometri de conducte prin alte proiecte aflate în desfășurare.

Stații de încărcare pentru autobuze electrice și parcări redeschise

Un alt proiect vizează amenajarea stațiilor de încărcare pentru autobuzele electrice în trei depouri. Bucureștiul a achiziționat în 2023 un număr de 100 de autobuze electrice prin fonduri europene, iar realizarea infrastructurii de încărcare este necesară pentru respectarea condițiilor de finanțare și evitarea pierderii sumei de 52,2 milioane de euro.

PMB a anunțat că a deblocat documentația în acest an și că lucrările trebuie finalizate până la sfârșitul lui 2026.

Administrația Capitalei a mai anunțat punerea în folosință, în această vară, a două parcări cu plată, care însumează 1.746 de locuri. Este vorba despre parcarea de tip Park & Ride de la Pantelimon și parcarea de la Arena Națională, care au rămas neutilizate timp de patru, respectiv 15 ani de la construire. Potrivit primăriei, ambele au fost preluate pentru exploatare de Compania Municipală Parking.

Prin aceste intervenții, administrația Capitalei urmărește reluarea unor investiții întârziate și accelerarea proiectelor de infrastructură, transport public, termoficare și patrimoniu. PMB a precizat că, pe lângă cele 12 proiecte deblocate sau accelerate, sunt pregătite și alte investiții pentru modernizarea străzilor, bulevardelor și piețetelor, consolidarea clădirilor și dezvoltarea infrastructurii culturale.