Coridorul Verde, investiții de 22,1 miliarde de euro. Când ar urma să înceapă exporturile de energie din Azerbaidjan către Europa

Coridorul Verde, investiții de 22,1 miliarde de euro. Când ar urma să înceapă exporturile de energie din Azerbaidjan către Europa

SURSA FOTO: ilustrație realizată de Capital.ro cu AI

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 26 octombrie 2026, 17:30

Azerbaidjanul, Georgia, România și Ungaria pregătesc Coridorul Verde, un proiect energetic de 22,1 miliarde de euro, destinat exportului de electricitate regenerabilă către Uniunea Europeană. Infrastructura va traversa Marea Neagră și va include trei linii de transport, programate să devină operaționale etapizat, între 2032 și 2040, potrivit studiului de fezabilitate.

Coridorul Verde, investiții de 22,1 miliarde de euro. Când ar urma să înceapă exporturile de energie din Azerbaidjan către Europa?

Investițiile totale în proiectul Coridorului Verde, care urmărește transportul energiei electrice produse din surse regenerabile în Azerbaidjan către piețele europene, prin Georgia și Marea Neagră, sunt estimate la 22,1 miliarde de euro. Informația a fost prezentată de Green Energy Corridor Power Company (GECO), compania responsabilă de proiect, într-un document publicat pe site-ul său.

GECO a fost înființată de operatorii sistemelor de transport al energiei electrice din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Azerenerji din Azerbaidjan, Georgian State Electrosystem din Georgia, Transelectrica din România și MVM din Ungaria dețin fiecare câte 25% din capitalul social al companiei.

Potrivit documentului, care se bazează pe un studiu de fezabilitate realizat de compania italiană CESI, investițiile necesare pentru infrastructura de transport al energiei electrice sunt estimate la 14,3 miliarde de euro. Alte 7,8 miliarde de euro ar urma să fie alocate dezvoltării capacităților de producție a energiei din surse regenerabile.

Studiul CESI estimează că impactul economic anual al proiectului va ajunge la 860 de milioane de euro după punerea în funcțiune a primei linii, prevăzută pentru 2032. După operaționalizarea celei de-a doua linii, în 2036, impactul economic anual ar urma să crească la 1,8 miliarde de euro.

Odată cu lansarea celei de-a treia linii, estimată pentru 2040, impactul economic anual ar urma să depășească 3 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 1,7 miliarde de euro ar reprezenta beneficii economice generate de reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

România, pe ruta unui coridor energetic de 3,9 GW prin Marea Neagră. Când vor fi gata cele trei linii de transport a energiei electrice?

Proiectul Coridorului Verde prevede construirea a trei linii independente de transport al energiei electrice, fiecare cu o capacitate de 1,3 GW. Capacitatea totală a coridorului va crește etapizat, de la 1,3 GW în 2032, la 2,6 GW în 2036 și la 3,9 GW în 2040.

Prima etapă presupune construirea unei linii cu o lungime de 3.040 de kilometri, pe ruta Baku – Ksani – Anaklia – Constanța Sud, în România, – Albertirsa, în Ungaria. Punerea acesteia în funcțiune este programată pentru 2032. Capacitatea secțiunii dintre România și Ungaria va fi de 2 GW.

A doua etapă vizează realizarea unei linii de 2.340 de kilometri, pe ruta Baku – Țkaltubo – Poti – Constanța Sud – Domnești, în România. Aceasta ar urma să devină operațională în 2036. Cea de-a treia linie va avea o lungime de 2.020 de kilometri și va traversa ruta Baku – Țkaltubo – Poti – Constanța Sud, în România, fiind programată pentru punerea în funcțiune în 2040.

Fiecare dintre cele trei linii va include un cablu submarin care va traversa Marea Neagră, pe o distanță de aproximativ 1.120 de kilometri. Cablurile vor ajunge la o adâncime maximă de 2.200 de metri.

Conform estimărilor companiei CESI, exporturile de energie electrică produsă din surse regenerabile către Uniunea Europeană ar putea ajunge la 8 miliarde de kWh anual începând din 2032. Volumul ar urma să crească până la 20 de miliarde de kWh pe an în 2040.

Implementarea proiectului ar contribui și la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Potrivit estimărilor, acestea ar putea scădea cu aproximativ 1,7 milioane de tone anual începând din 2032, urmând să ajungă la o reducere de 3,6 milioane de tone pe an până în 2040.

Finanțarea proiectului ar urma să se bazeze pe un model hibrid, care combină capitalul public și cel privat. Fiecare linie, cu o capacitate totală de 1,3 GW, va include un segment reglementat de 500 MW și unul comercial de 800 MW.

În iulie 2026, guvernele Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei au finalizat și aprobat studiul de fezabilitate pentru Coridorul Verde.

Informații articol
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.