Gheorghe Piperea avertizează că statul are o notă de plată de aproape 20 de miliarde de lei: Toți banii vor fi achitați pe loc sau prin executare silită

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a prezentat, într-o postare publicată pe Facebook, date referitoare la litigiile salariale dintre angajații din sectorul public și statul român. Potrivit informațiilor publicate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) la 15 octombrie 2026, aproximativ 400.000 de persoane angajate în sectorul public erau implicate în astfel de procese, dintre care 159.119 au obținut câștig de cauză prin hotărâri definitive.

Gheorghe Piperea a prezentat date referitoare la litigiile salariale dintre angajații din sectorul public și statul român

Piperea a atras atenția asupra numărului mare de categorii profesionale implicate, de la cadre didactice și personal medical până la angajați din sistemul de ordine publică, justiție și finanțe. În același timp, acesta a criticat practica guvernelor de a amâna plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și a susținut că reeșalonările succesive ridică probleme privind respectarea statului de drept.

Conform datelor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), publicate la 15 octombrie 2026 și prezentate de Gheorghe Piperea, aproximativ 400.000 de persoane angajate în sectorul public erau implicate în litigii salariale cu statul român. Dintre acestea, 159.119 au câștigat definitiv procesele intentate împotriva statului.

Categoriile profesionale menționate includ aproximativ 171.000 de cadre didactice, personal auxiliar din sistemul judiciar, precum grefieri și informaticieni, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv polițiști, jandarmi și personal al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, angajați din domeniul finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și personal medical.

Magistrații reprezintă o minoritate în cadrul acestor litigii, numărul lor fiind estimat la aproximativ 6.800. Potrivit explicațiilor prezentate de europarlamentar, angajații au apelat la instanțe pentru a obține drepturi salariale pe care considerau că statul trebuia să le acorde în baza legislației în vigoare.

„Informațiile publicate de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 15 octombrie 2026 arată că aproximativ 400000 de persoane angajate în sectorul public erau implicate în litigii salariale. Dintre aceștia, 159.119 au câștigat definitiv procesele contra statului.

ÎCCJ vorbește de cadre didactice (~171.000), personal auxiliar din justiție (grefieri, informaticieni etc.), cadre MAI (poliție, jandarmerie, ISU), angajați din finanțe/ANAF, personal medical. Magistrații reprezintă o minoritate (în jur de 6.800). Toți au dat statul în judecată pentru că nu le-a dat ceea ce era dreptul lor legal să primească”, a scris Gheorghe Piperea pe Facebook.

Guvernele au emis 17 ordonanțe de urgență pentru eșalonarea plăților

Gheorghe Piperea a susținut că, în ultimii 17 ani, guvernele care s-au succedat la conducerea României au emis 17 ordonanțe de urgență privind eșalonarea plăților datorate angajaților din sectorul public care au câștigat procese împotriva statului.

Europarlamentarul a făcut distincția între amânarea temporară a plăților și prelungirea repetată a termenelor de achitare a sumelor datorate.

Potrivit informațiilor publicate de acesta pe Facebook, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg, a considerat admisibilă eșalonarea temporară a plăților, însă nu și aplicarea repetată a unor asemenea măsuri, fără un termen efectiv de finalizare.

Piperea a criticat argumentul lipsei banilor invocat de stat pentru justificarea amânărilor. În opinia sa, autoritățile au emis în mod repetat acte ale executivului care au făcut ineficiente hotărârile judecătorești, ceea ce ar încălca principiul separației puterilor în stat și dreptul de acces liber la justiție.

„În decursul ultimilor 17 ani, guvernele care s-au succedat au emis 17 OUG privind eșalonarea plăților cuvenite bugetarilor care au câștigat procese contra statului. Eșalonarea temporară a fost considerată admisibilă de CtEDO de la Strasbourg, dar nu și eșalonarea perpetuă, repetată la infinit.

Pe motiv că nu are bani, statul a emis mereu acte ale executivului care au făcut ineficiente hotărâri judecătorești, încălcând separația puterilor în stat și liberul acces la justiție.
În plus, statul încalcă mereu legile pe care le emite: drepturi salariale sau majorări ale pensiilor sunt puse în lege, după care “ordonanțele trenuleț” emise cu 2-3 zile înainte de Revelion le îngheață sau le “eșalonează”.

Calendarul tipic implică tranșe progresive (ex.: 5% în primul an, 10% în al doilea, apoi 25% și 35% pe anii următori), dar mereu rămân restanțe, în speranța ștergerii lor prin prescripție”, a mai scris acesta.

Cum sunt distribuite tranșele și de ce rămân restanțe

În mesajul său, Gheorghe Piperea a descris și mecanismul de plată utilizat pentru achitarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Calendarul tipic de eșalonare presupune tranșe progresive. Ca exemplu, europarlamentarul a indicat plata a 5% din suma datorată în primul an, 10% în al doilea an, urmată de tranșe de 25% și 35% în anii următori.

Potrivit acestuia, chiar și în condițiile aplicării unui asemenea calendar, rămân frecvent sume neachitate. Piperea a susținut că această practică alimentează speranța că o parte dintre restanțe vor putea fi eliminate prin prescripție.

Europarlamentarul a afirmat că mecanismul a fost contestat deoarece ar afecta principiile statului de drept, în special în situațiile în care executarea unor hotărâri judecătorești definitive este amânată succesiv.

De asemenea, acesta a invocat poziția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care ar fi subliniat în 2026 că eșalonarea plăților poate fi acceptabilă, dar reeșalonările succesive nu sunt conforme cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

„Practica a fost contestată întrucât erodează esența statului de drept. CSM a subliniat în 2026 că eșalonarea e acceptabilă, dar reeșalonările succesive nu sunt, conform jurisprudenței CEDO/CJUE”, a notat europarlamentarul.

Datorii de zeci de miliarde de lei rezultate din hotărâri judecătorești

În ceea ce privește dimensiunea financiară a problemei, Gheorghe Piperea a făcut referire la rapoarte ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal care menționează existența unor titluri executorii în valoare de zeci de miliarde de lei, acumulate pe parcursul mai multor ani.

Ca exemplu, acesta a indicat o valoare de peste 22 de miliarde de lei aferentă perioadei 2015-2023. Din această sumă, aproximativ 14,5 miliarde de lei ar fi fost achitate parțial, restul reprezentând sume restante.

Potrivit estimărilor prezentate de europarlamentar, restanțele acumulate și obligațiile noi de plată, inclusiv cele aferente magistraților, se apropie de 20 de miliarde de lei.

În cazul magistraților, Piperea a menționat aproximativ 5 miliarde de lei pentru tranșele restante și obligațiile aferente anului 2026, la care se adaugă accesoriile. Acestea din urmă includ dobânzi și penalități, pe care europarlamentarul le-a estimat la un nivel de 20% pe an.

„Rapoarte ale Ministerului Finanțelor sau ale Consiliului Fiscal menționează zeci de miliarde lei în titluri executorii pe perioade de mai mulți ani (ex.: peste 22 miliarde lei între 2015–2023, cu plăți parțiale de ~14,5 miliarde și restul restanțe). Restanțele și sumele noi (inclusiv pentru magistrați – 5 miliarde lei doar pentru tranșe restante și pentru anul 2026, plus accesoriile) se apropie de 20 de miliarde de lei, la care se adaugă accesorii (dobânzi și penalități) de 20% pe an”, subliniază Piperea.

Ședința CSAT și acuzațiile lui Gheorghe Piperea privind prioritățile statului

În postarea publicată pe Facebook, europarlamentarul AUR a făcut referire și la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) programată pentru 22 octombrie 2026.

Piperea a susținut că problema datoriilor rezultate din litigiile salariale și riscul încălcării principiilor statului de drept nu vor constitui subiecte ale discuțiilor. În schimb, acesta a afirmat că ședința va viza noi tranșe de finanțare, de ordinul miliardelor, destinate susținerii Ucrainei.

„Azi e ședință CSAȚ: cu siguranță nu aceste sume și riscul de încălcare a statului de drept se vor discuta, ci noi tranșe secrete de miliarde de susținut neabătut regimul mafiot kievean”, a scris Piperea.

CEDO urma să pronunțe o decizie într-un dosar împotriva României

Un alt element menționat de europarlamentar este o pronunțare a Curții Europene a Drepturilor Omului, programată pentru 22 octombrie 2026, într-un dosar împotriva României referitor la această problemă.

Piperea a susținut că, în cazul unei decizii favorabile reclamanților, mecanismele de eșalonare a plăților ar putea fi invalidate, iar statul ar putea fi obligat să achite integral sumele datorate. În scenariul prezentat de acesta, plata ar trebui realizată imediat sau prin proceduri de executare silită.

„Colac peste pupăză: azi e o pronunțare la CtEDO, într-un dosar contra României, pe această temă. Dacă decizia va fi favorabilă reclamanților, eșalonările pică. Toți banii vor fi achitați pe loc sau prin executare silită. Iată un “bagaj” foarte “ușor” de cărat de către guvernul Luca”, a conchis acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.