CCR a respins sesizarea lui Ilie Bolojan. Disputa privind plata a 4,8 miliarde de lei către magistrați merge mai departe

Curtea Constituțională a României a respins miercuri, 7 octombrie, ca neîntemeiată sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa are în centru plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, evaluate de premier la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

CCR nu a constatat existența unui conflict constituțional

Sesizarea fusese formulată după ce Înalta Curte a acționat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru neplata unor restanțe salariale rezultate din majorări stabilite retroactiv.

Ilie Bolojan susținea că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. În argumentația prezentată la momentul sesizării, acesta arăta că elaborarea bugetului, rectificările și alocarea banilor publici sunt atribuții ale Executivului și Legislativului.

CCR a respins însă miercuri solicitarea ca neîntemeiată, stabilind că în situația analizată nu există conflictul juridic de natură constituțională invocat de premier.

Miza financiară ajunge la aproximativ 4,8 miliarde de lei

Litigiul a ajuns în instanță după ce ÎCCJ a solicitat plata drepturilor salariale restante ale magistraților.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea Instanței supreme și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata sumelor, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară.

Potrivit estimării prezentate de Ilie Bolojan, restanțele salariale câștigate în instanță se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Aceste restanțe sunt legate de majorări salariale stabilite retroactiv. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la hotărâri ale instanțelor, majorarea fiind aplicată retroactiv începând cu 2018.

Penalitățile pot ajunge la 48 de milioane de lei pentru fiecare zi

Miza procesului este amplificată de penalitățile stabilite de Curtea de Apel București.

Instanța a prevăzut că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute hotărârea în termen de zece zile de la momentul în care aceasta rămâne definitivă.

Pentru fiecare zi de întârziere a fost stabilită o penalitate de 1%. Raportată la suma de 4,8 miliarde de lei indicată de premier, aceasta ar reprezenta aproximativ 48 de milioane de lei pe zi. Hotărârea mai prevede o amendă de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere.

Respingerea sesizării CCR nu este același lucru cu soluționarea procesului

Decizia de miercuri a Curții Constituționale privește strict existența sau inexistența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.

Litigiul privind plata efectivă a drepturilor salariale este un dosar distinct. Procesul se afla în faza recursului la Înalta Curte, după hotărârea pronunțată în primă instanță de Curtea de Apel București.