Șapte din zece bugetari consideră că banii publici sunt risipiți. Ce arată un sondaj despre eficiența investițiilor statului

Aproape șapte din zece angajați din sectorul public consideră că investițiile realizate din bani publici în ultimii ani nu au produs rezultate suficiente. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, 66% dintre respondenți fie nu observă schimbări concrete în instituțiile în care lucrează, fie apreciază că îmbunătățirile sunt sub nivelul așteptărilor. Doar 30,1% spun că fondurile cheltuite sau atrase de România au contribuit la rezultate vizibile în activitatea instituțiilor.

Banii publici se cheltuiesc, dar rezultatele întârzie. Ce nemulțumiri au angajații statului

Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor oferite de 2.169 de angajați din sectorul public, în perioada 19 martie – 28 mai 2026. Printre problemele semnalate se numără contractele de consultanță cu valoare discutabilă, menținerea unor posturi fără utilitate clară și platformele informatice concepute necorespunzător.

Mai mult de jumătate dintre participanți consideră că, în sectorul public, sunt realizate proiecte și achiziții inutile pentru justificarea cheltuirii bugetelor alocate. Respondenții indică și situații în care investițiile sunt orientate spre imaginea instituțiilor, fără să răspundă suficient nevoilor reale ale angajaților sau cetățenilor.

Rezultatele investițiilor publice, sub așteptările angajaților

Datele sondajului APSAP arată că numai 30,1% dintre participanți au observat rezultate concrete ale fondurilor cheltuite sau atrase de România în ultimii ani. Printre exemplele menționate se numără modernizarea sediilor, achiziționarea de dotări noi și îmbunătățirea proceselor administrative.

În schimb, 42,7% dintre respondenți afirmă că au remarcat doar schimbări parțiale, care nu corespund așteptărilor. Alți 23,3% spun că nu au identificat niciun rezultat vizibil al investițiilor, în timp ce 3,9% consideră că beneficiile există, dar sunt distribuite inegal în interiorul instituțiilor.

Astfel, 66% dintre angajații consultați nu identifică rezultate concrete suficiente sau nu observă deloc efectele investițiilor. Procentul reflectă percepția personalului din instituțiile publice asupra schimbărilor produse de fondurile utilizate în ultimii ani. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, a atras atenția asupra diferenței dintre cheltuirea banilor și obținerea unor rezultate concrete.

„Este îngrijorător că o parte importantă dintre angajații statului nu văd rezultate concrete ale investițiilor publice, chiar în instituțiile în care lucrează. Diferențele dintre categoriile de angajați arată că impactul acestor investiții este perceput diferit, însă problema de fond rămâne aceeași: cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea unor rezultate. Nu este suficient ca o instituție să atragă fonduri, să cumpere echipamente sau să finalizeze proiecte. Aceste investiții trebuie să producă schimbări reale, să simplifice activitatea angajaților și să îmbunătățească serviciile oferite cetățenilor. Altfel, riscăm să cheltuim bani publici fără să rezolvăm problemele pentru care au fost alocați”, a declarat acesta.

Consultanța, posturile fără utilitate și platformele informatice, printre sursele de risipă

Angajații chestionați au identificat mai multe categorii de cheltuieli pe care le consideră problematice pentru utilizarea eficientă a banilor publici. Pe primul loc se află contractele de consultanță și serviciile externe cu valoare discutabilă, menționate de 30,6% dintre respondenți.

Menținerea unor structuri sau posturi fără utilitate clară este indicată de 29,3% dintre participanți, iar 28,8% semnalează probleme legate de softurile și platformele informatice slab concepute. Achizițiile de echipamente sau dotări cu utilitate redusă sunt menționate de 22,7% dintre respondenți.

Alte categorii semnalate sunt cheltuielile administrative disproporționate, indicate de 21,8% dintre participanți, și proiectele de modernizare cu impact predominant asupra imaginii instituțiilor, menționate de 18,6%. Respondenții au putut selecta cel mult două variante de răspuns.

Răspunsurile diferă și în funcție de nivelul studiilor. Contractele de consultanță sunt considerate o sursă de risipă de 31,6% dintre angajații cu studii superioare, comparativ cu 12,1% dintre cei cu studii medii sau postliceale.

În schimb, achizițiile de echipamente cu utilitate redusă sunt semnalate de 39,3% dintre respondenții cu studii medii sau postliceale și de 21,8% dintre cei cu studii superioare.

Peste jumătate dintre respondenți reclamă achiziții făcute pentru justificarea bugetelor

O altă problemă evidențiată de sondaj este percepția că unele proiecte și achiziții sunt inițiate în principal pentru a justifica utilizarea sumelor deja alocate, nu pentru a răspunde unor nevoi concrete ale instituțiilor.

La nivelul întregului sector public, 50,3% dintre participanți consideră că astfel de situații apar în mare sau în foarte mare măsură. Mai exact, 37,4% spun că fenomenul este prezent în mare măsură, iar 12,9% apreciază că apare în foarte mare măsură. În schimb, 11,6% consideră că asemenea situații nu există deloc.

Percepția se schimbă atunci când întrebarea vizează experiența directă a angajaților în propriile instituții. Astfel, 54,4% dintre respondenți spun că nu au observat achiziții realizate doar pentru îndeplinirea indicatorilor unui proiect.

Alți 22,2% afirmă că au întâlnit asemenea situații rar, în timp ce 17,5% le-au observat ocazional și 5,9% frecvent. Datele indică o diferență între percepția generală asupra sectorului public și experiențele raportate de angajați la propriul loc de muncă.

Șase din zece angajați semnalează modernizări fără efecte concrete

Proiectele de modernizare care îmbunătățesc imaginea instituțiilor, dar nu produc rezultate vizibile, reprezintă o altă categorie de probleme menționată de participanții la sondaj.

Potrivit datelor APSAP, 60,8% dintre respondenți spun că astfel de proiecte apar cel puțin ocazional în instituțiile în care lucrează. Dintre aceștia, 39,2% afirmă că întâlnesc asemenea situații ocazional, 16,1% spun că apar des, iar 5,5% declară că le observă foarte des.

O întrebare distinctă a urmărit să afle cât de frecvent consideră angajații că instituțiile cheltuiesc bani pentru imagine și aparența modernizării, în detrimentul nevoilor reale. În acest caz, 30,5% dintre respondenți au ales varianta „ocazional”, 23,5% au spus că fenomenul apare des, iar 8,7% au indicat varianta „foarte des”.

Răspunsurile evidențiază preocuparea angajaților față de modul în care sunt concepute și evaluate proiectele publice. În percepția acestora, modernizarea nu ar trebui să se limiteze la schimbări vizibile, ci să se reflecte și în activitatea curentă a instituțiilor.

Aproape jumătate dintre bugetari nu au resimțit beneficii profesionale directe din fondurile europene

Fondurile europene, utilizate pentru proiecte de dezvoltare și modernizare, nu sunt asociate cu beneficii profesionale directe de o parte importantă dintre angajații consultați. Conform sondajului, 46,9% dintre respondenți spun că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct din utilizarea acestor fonduri. În plus, 42% afirmă că nu au observat beneficii personale concrete, iar 21,7% au identificat beneficii parțiale, fără să le resimtă direct sau constant.

Doar 11,8% dintre participanți declară că au beneficiat personal și direct de fonduri europene, prin proiecte, burse sau finanțări. Rezultatele diferă și în funcție de nivelul veniturilor. În rândul angajaților care câștigă sub 5.000 de lei, 52,4% spun că nu au beneficiat profesional de fondurile europene. Prin comparație, procentul este de 36,5% în cazul respondenților cu venituri de peste 9.000 de lei.

Președintele Centrului de Formare APSAP a subliniat că atragerea fondurilor și finalizarea proiectelor nu sunt suficiente dacă efectele investițiilor nu pot fi observate în activitatea instituțiilor.

„Fondurile europene sunt prezentate drept unul dintre principalele motoare de modernizare a administrației publice, însă aproape jumătate dintre angajații statului spun că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct. Este un semnal de alarmă care ridică întrebări despre eficiența investițiilor și despre modul în care sunt folosiți acești bani. Nu este suficient să atragem fonduri europene și să raportăm proiecte finalizate, dacă rezultatele nu se reflectă și în activitatea de zi cu zi a instituțiilor. Desigur, nu toate investițiile trebuie să aducă beneficii directe angajaților, însă este esențial să putem demonstra ce s-a schimbat concret, cine beneficiază de aceste investiții și în ce măsură banii cheltuiți au contribuit la îmbunătățirea serviciilor publice”, a explicat Bogdan-Costin Fârșirotu.

Ce este Centrul de Formare APSAP

Centrul de Formare APSAP furnizează servicii de formare profesională pentru persoane fizice, profesioniști, companii și organizații. Potrivit informațiilor prezentate de organizație, aproximativ 85% din activitate se adresează mediului privat, iar circa 15% sectorului public.

Fundația Centrul de Formare APSAP a fost înființată în 2014, pornind de la experiența unei echipe active din 2006. Organizația declară că are peste 20 de ani de experiență în formare, deține 27 de autorizări și recunoașteri oficiale și a pregătit peste 250.000 de participanți. Totodată, aceasta menționează un rating de 5 din 5, calculat pe baza a peste 15.500 de recenzii Google.

Platforma proprie de e-learning cuprinde peste 500 de ore de lecții, distribuite în 26 de programe. Printre cursurile autorizate se numără programul Expert Accesare Fonduri Europene, destinat persoanelor care redactează și implementează proiecte finanțate din fonduri europene.

APSAP precizează că sondajele despre sectorul public sunt realizate din perspectiva unui observator al relației dintre administrație, mediul privat și contribuabilii care finanțează bugetul public. Datele cercetării despre cheltuielile publice fac parte dintr-un chestionar mai amplu, din care organizația a publicat și rezultate privind reforma instituțiilor și concursurile pentru ocuparea posturilor la stat.

Cum a fost realizat sondajul despre cheltuirea banilor publici

Cercetarea APSAP se bazează pe 2.169 de răspunsuri complete, colectate între 19 martie și 28 mai 2026, de la angajați din sectorul public din România. Potrivit organizației, procentele prezentate provin direct din răspunsurile înregistrate, fără ponderări sau extrapolări.

Pentru întrebarea referitoare la rezultatele investițiilor publice, 42,7% dintre respondenți au indicat schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, iar 23,3% au declarat că nu au observat rezultate vizibile. Cele două categorii însumează 66% din totalul participanților. În același timp, 30,1% au identificat rezultate concrete, iar 3,9% au afirmat că investițiile avantajează inegal instituția.

În privința achizițiilor realizate pentru justificarea fondurilor, 50,3% dintre participanți au apreciat că fenomenul există în mare sau foarte mare măsură la nivelul sectorului public. Pentru propria instituție, 54,4% nu au observat asemenea situații, 22,2% le-au întâlnit rar, 17,5% ocazional și 5,9% frecvent.

În ceea ce privește beneficiile fondurilor europene, 46,9% dintre respondenți nu au resimțit efecte profesionale directe, în timp ce 11,8% au declarat că au beneficiat personal și direct de proiecte, burse sau finanțări. Diferențele de venit se reflectă și în răspunsuri: 52,4% dintre angajații cu venituri sub 5.000 de lei nu au identificat beneficii profesionale, față de 36,5% dintre cei care câștigă peste 9.000 de lei.

Datele și graficele sondajului pot fi preluate cu menționarea sursei, Fundația Centrul de Formare APSAP, păstrarea exactă a procentelor și precizarea bazei de calcul, respectiv cei 2.169 de respondenți din sectorul public, precum și a perioadei de colectare a răspunsurilor.