Sfântul Dumitru, sărbătoare cu semnificații aparte. Câți români poartă acest nume și ce spun tradițiile despre iarnă

Pe 26 octombrie, de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, mii de români își sărbătoresc onomastica, purtând prenume precum Dumitru, Dumitra, Mitică sau Dimitrie. Dincolo de semnificația religioasă a acestei zile, datele oficiale arată câte persoane poartă aceste nume și cum s-a schimbat numărul lor față de anii precedenți. Sărbătoarea este legată și de tradiții populare păstrate din generație în generație, inclusiv de obiceiuri prin care ciobanii încercau să afle cum va fi iarna.

Sfântul Dumitru, dincolo de onomastică. Tradițiile vechi care încercau să dezvăluie cum va fi iarna

Peste 200.000 de români poartă prenumele Dumitru și își sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie, de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Statisticile Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP) arată că numărul persoanelor înregistrate cu acest prenume continuă să scadă, în timp ce alte nume asociate sărbătorii prezintă evoluții diferite.

Potrivit datelor pentru anul 2026, prenumele Dumitru rămâne unul dintre cele mai răspândite nume masculine legate de această sărbătoare religioasă. În statisticile pentru anul 2025 figurau 205.171 de persoane cu acest prenume, iar datele indică o diminuare a numărului de purtători față de anii anteriori.

Printre prenumele masculine asociate sărbătorii se numără și Dima, Mitică și Dimitrie. Acestea înregistrează valori diferite în evidențele oficiale, iar comparația cu cifrele din anul precedent arată atât scăderi, cât și creșteri.

Câte persoane poartă prenumele Mitică, Dimitrie și Dima

În 2026, prenumele Mitică era purtat de 6.600 de persoane, comparativ cu 6.742 înregistrate în 2025. Datele indică o reducere a numărului celor care poartă acest nume.

În schimb, prenumele Dimitrie a înregistrat o creștere, ajungând la 6.489 de persoane, față de 6.326 în anul precedent. Evoluția este diferită de cea observată în cazul numelor Dumitru și Mitică.

Prenumele Dima este întâlnit, de asemenea, în rândul bărbaților care își sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie. Potrivit cifrelor prezentate, 1.236 de bărbați poartă acest prenume, față de 1.139 în 2025.

Ce prenume feminine sunt asociate sărbătorii de Sfântul Dumitru

Sărbătoarea din 26 octombrie este marcată și de femeile care poartă prenume derivate din Dimitrie sau Dumitru. Conform datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, 19.200 de femei poartă prenumele Dumitra, în comparație cu 19.884 înregistrate în 2025.

Un alt prenume întâlnit este Dumitrița, purtat de 7.520 de persoane. În anul precedent, statisticile indicau 7.534 de femei cu acest nume, ceea ce reflectă o ușoară scădere.

Alte prenume feminine asociate sărbătorii sunt Mița, Dumitrica și Demetra. Prenumele Mița figurează în evidențe pentru 1.664 de persoane, Dumitrica este purtat de 346 de persoane, iar Demetra apare în cazul a 432 de femei.

În statisticile pentru 2026 sunt menționate și prenumele Dimitra și Mitica. Astfel, 242 de femei poartă prenumele Dimitra, în timp ce 549 sunt înregistrate cu prenumele Mitica.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Tradiții și obiceiuri

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cunoscut și sub numele de Izvorâtorul de mir, este prăznuit în fiecare an pe 26 octombrie. Cu această ocazie, persoanele care poartă prenume precum Dumitru, Dimitrie, Dumitra sau Dumitrița își sărbătoresc onomastica.

În tradiția populară românească, Sfântul Dumitru este considerat ocrotitorul păstorilor, iar sărbătoarea sa este legată de numeroase obiceiuri prin care oamenii încercau să afle cum va fi iarna. Unul dintre acestea presupunea observarea comportamentului oilor, pentru a anticipa condițiile meteorologice din sezonul rece.

Potrivit unei tradiții, ciobanii își așezau cojocul în mijlocul oilor și urmăreau ce animal se culca pe el. Dacă se așeza o oaie neagră, se credea că iarna va fi blândă, în timp ce apariția unei oi albe era interpretată ca un semn al unei ierni aspre.

O altă practică populară consta în observarea direcției în care pleca prima oaie trezită în dimineața sărbătorii. Dacă animalul era alb și se îndrepta spre sud, tradiția anunța o iarnă grea. În schimb, dacă prima se trezea o oaie neagră și pornea spre nord, se considera că sezonul rece va fi mai ușor.

Obiceiurile și credințele populare legate de această zi

Sfântul Dumitru era asociat în trecut și cu încheierea înțelegerilor dintre proprietarii de oi și ciobani. Ziua marca sfârșitul învoielilor stabilite de Sfântul Gheorghe, sărbătorit primăvara, și începutul unei noi perioade în organizarea activităților pastorale.

Legătura dintre cele două sărbători este păstrată în zicala populară: „la San-George se încaieră câinii, iar la Samedru se sfădesc stăpânii”. Expresia face referire la schimbările care aveau loc în viața comunităților rurale odată cu încheierea înțelegerilor dintre stăpânii turmelor și păstori.

Tot de Sfântul Dumitru se făceau înțelegeri pentru angajarea servitorilor, iar activitatea la stâne se încheia sezonier. În unele zone rurale exista și obiceiul ca țăranii să tundă coama cailor care nu împliniseră încă trei ani, cu scopul de a le favoriza creșterea unui păr frumos.

În anumite regiuni, Sfântul Dimitrie era cinstit și prin credința că le-ar fi dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtășanie. Această tradiție se adaugă obiceiurilor locale asociate sărbătorii de la sfârșitul lunii octombrie.

Credințele populare legate de vreme ocupă, de asemenea, un loc important în tradițiile de Sfântul Dumitru. Se spune că, dacă în ziua sărbătorii vremea este aspră, iarna va fi blândă, iar dacă este frumos afară, toamna se va prelungi și va rămâne plăcută.

O altă credință populară face referire la aspectul cerului și la fazele Lunii. Dacă Luna este plină, iar cerul este acoperit de nori, tradiția interpretează acest semn ca pe o prevestire a unei ierni aspre, cu ninsori abundente.