Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir: viață, martiriu și sărbătoarea onomastică a celor cu numele Dumitru și derivate
Sfântul Dimitrie a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, Dimitrie a fost numit guvernator al orașului după moartea tatălui său, datorită calităților sale remarcabile.
Împăratul Maximian a aflat mai târziu că Dimitrie era creștin, ceea ce l-a supărat profund. După întoarcerea dintr-un război cu sciții, Maximian a poruncit organizarea de praznice în cinstea zeilor. Sosind la Tesalonic, împăratul l-a confruntat pe Dimitrie cu informațiile despre generozitatea sa față de săraci și credința sa în Dumnezeu. Dimitrie a mărturisit că este creștin și a condamnat închinarea la idoli. Drept pedeapsă, a fost închis și ucis cu sulița.
Astăzi, în Tesalonic există o biserică închinată Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de mir. Ziua onomastică este sărbătorită de toți cei care poartă numele Dumitru sau Dimitrie, precum și derivatele acestora: Dima, Mitru, Mitică, Mitu, Mitrel, Mitruț, Mitrache, Dimitrel, Dumitra, Dimitra, Dumitrița, Mitrița, Mituța și Mița.
Obiceiuri și superstiții de Sfântul Dimitrie 2025: vestitorul iernii și patronul păstorilor
Sfântul Dimitrie, sărbătorit în fiecare an pe 26 octombrie, este considerat în credința populară vestitorul iernii și patronul păstorilor. Potrivit tradițiilor, dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna și înfrunzește natura, Sfântul Dimitrie „desfrunzește” pădurile și usucă plantele. Se spune că de Sfântul Dimitrie, căldura pătrunde în pământ, iar gerul începe să-și arate puterea.
Sărbătoarea este marcată prin hramuri, pomeni cu colaci și jocuri cu focuri vii. După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dimitrie reprezintă ultima și cea mai importantă sărbătoare a toamnei, semnalând începutul iernii conform tradițiilor populare și superstițiilor pastorale.
Focul lui Sâmedru: tradiții și superstiții de Sfântul Dumitru 2025
„Focul lui Sâmedru” este unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri populare, săvârșit în ajunul Sfântului Dumitru, în noaptea de 25 octombrie. În această tradiție, oamenii aprind focuri în curți sau pe dealuri, iar cei care sar peste flăcări se crede că vor fi sănătoși și feriți de necazuri, boli și nenorociri pe tot parcursul anului. Cenușa și cărbunii rămași după foc erau aruncați în grădină pentru a aduce rod bogat, iar femeile împărțeau covrigi, nuci, mere, struguri și prune uscate celor care participau.
În această zi se pomenesc și morții, oferindu-se colivă și colaci în formă de cruce. Conform tradiției, Sâmedru era patronul păstorilor, iar aceștia foloseau diverse semne pentru a prezice iarna ce urma: de exemplu, așezarea cojocului pe iarbă în mijlocul oilor indica calitatea iernii în funcție de culoarea oii care se culca pe el.
În Bucovina, se credea că semănatul usturoiului după Sfântul Dumitru aduce pagubă, iar în Oltenia, respectarea tuturor tradițiilor sărbătorii proteja oamenii de necazuri. Alte superstiții spun că nu trebuie folosit pieptănul de Sfântul Dumitru, iar gospodinele așteptau această zi pentru a pune varza la murat, asigurându-i păstrarea pe tot parcursul iernii.
De asemenea, sărbătoarea marca și sfârșitul învoielilor dintre stăpânii oilor și ciobani, cunoscută în popor prin expresia: „La Sân-Gheorghe se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor, sărbătorit pe 27 octombrie 2025
Pe 27 octombrie, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor. Sfântul s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria, și a trăit în secolul al XIII-lea, în perioada „imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, întemeiat de frații Petru și Asan. Iubind viața ascetică, Dimitrie s-a retras într-o peșteră, iar tradiția spune că, înainte de a muri, s-a așezat între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu.
Moaștele sale au fost așezate în iunie 1774 în actuala Catedrală Patriarhală din București, iar sărbătoarea este marcată prin slujbe speciale. În aceeași perioadă, de ziua Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de mir, are loc slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale, cu acces pentru public după ora 20.00.
Pe 27 octombrie, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, de la ora 09.00 se oficiază Sfânta Liturghie arhierească. Aceasta va fi săvârșită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, alături de ierarhi ortodocși invitați și un număr restrâns de preoți și diaconi.
